Federaţia Solidaritatea Sanitară din România atrage atenţia asupra concluziilor îngrijorătoare ale unui studiu recent privind condiţiile de muncă ale medicilor din sistemul public de sănătate. Cercetarea aferentă studiului ”Impactul sistemului malpraxis şi al gărzilor asupra profesioniştilor din sănătate. Probleme şi soluţii” a fost desfăşurată în luna martie a acestui an, având ca subiecţi medicii din sectorul public de sănătate.
Concluziile studiului reflectă un sistem profund dezechilibrat, în care profesioniştii din sistemul public de sănătate (în special cei care efectuează gărzi) sunt expuşi unor riscuri majore, fără protecţie adecvată şi fără recunoaşterea efortului lor, afirmă reprezentanţii Federaţiei Solidaritatea Sanitară.
Sistemul de malpraxis – perceput ca ineficient şi orientat împotriva medicilor
88% dintre medici consideră că actualul sistem de asigurare de malpraxis nu le oferă protecţie reală. Doar 4% se simt complet acoperiţi, iar peste 70% spun că sumele asigurate nu sunt suficiente. Sistemul este perceput mai degrabă ca un mecanism de profit pentru asigurători şi de culpabilizare a medicilor, decât ca un instrument de protecţie sau de despăgubire echitabilă, se mai arată în studiul citat.
Gărzile – sursă majoră de epuizare şi risc profesional
Majoritatea medicilor efectuează gărzi în condiţii extreme: fără pauze, cu durate de lucru care depăşesc frecvent 24–30 de ore continuu. Epuizarea, stresul decizional şi presiunea constantă sunt frecvent întâlnite. 95% dintre respondenţi acuză lipsa de recunoaştere a efortului depus, iar 88% resimt epuizare fizică şi emoţională. Activitatea în gardă este percepută ca un context de risc ridicat pentru burnout şi erori medicale.
Medicii identifică drept cauze sistemice ale erorilor profesionale: epuizarea profesională, deficitul de personal, lipsa protocoalelor clare, condiţiile de muncă sub standarde şi incoerenţa legislativă. 98% consideră că trebuie recunoscută culpa sistemului în producerea unora dintre erori medicale, nu doar vina individuală.
Deficitul de personal (73%), presiunea mediatică şi aşteptările nerealiste din partea pacienţilor contribuie suplimentar la degradarea mediului profesional. 82% dintre medici indică faptul că presiunile externe afectează direct deciziile medicale.
Recomandări urgente
Potrivit sidicaliştilor, măsurile ce trebuie aplicate urgent se referă la revizuirea sistemului de malpraxis şi înlocuirea sa cu un sistem de protecţie reală a profesioniştilor şi de despăgubire a pacienţilor, reformarea gărzilor prin limitarea duratei şi implementarea pauzelor obligatorii, creşterea nivelului recompensei pentru activitatea desfăşurată în gărzi, asigurarea resurselor umane şi materiale minime în unităţi, creşterea nivelului de protecţie juridică şi profesională pentru personalul medical şi introducerea unor măsuri de sprijin psihologic şi de prevenţie a epuizării profesionale.
”Pentru rezolvarea unora dintre problemele indicate de concluziile studiului este relevant faptul că astăzi, 29.05.2025, în dezbaterea Curţii Constituţionale a României (CCR) se află o excepţie de neconstituţionalitate privitoare la situaţia gărzilor efectuate de medici, care ar putea determina o schimbare majoră în privinţa recompensei acestora. Pe această temă Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România a transmis CCR o intervenţie amicus curae (care poate fi găsită aici), solicitând declararea ca neconstituţională a unei decizii a ICCJ în acest domeniu, respectiv restabilirea legalităţii în privinţa recunoaşterii gărzilor ca timp de lucru aferent unui CIM, având ca efect plata gărzilor la tariful orar al normei de bază”, a declarat manager Viorel Rotilă, Federaţia Solidaritatea Sanitară din România.
