Un studiu recent ar putea schimba modul în care sunt concepute tratamentele viitorului: cercetătorii au descoperit o metodă prin care celulele umane îmbătrânite pot fi revitalizate prin creşterea numărului de mitocondrii, structurile responsabile pentru energia internă a organismului. Pe măsură ce corpul îmbătrâneşte, mitocondriile se degradează şi devin mai puţine, ceea ce afectează inima, creierul şi multe alte ţesuturi.
Echipa de la Texas A&M University a identificat o modalitate de a stimula regenerarea acestor structuri în celulele stem umane, folosind particule speciale în formă de floare, denumite nanoflowers, conform unui studiu publicat în PNAS. Aceste particule absorb moleculele reactive de oxigen care provoacă stres celular şi activează gene implicate în producţia de noi mitocondrii.
Cercetătorii explică faptul că celulele stem pot transfera în mod natural mitocondrii către alte celule, dar capacitatea lor este limitată de numărul redus al acestor structuri. După expunerea la nanoflowers, celulele stem analizate au produs un număr mult mai mare de mitocondrii, pe care le-au transferat apoi celulelor îmbătrânite sau deteriorate.
Akhilesh Gaharwar, inginer biomedical, spune că echipa a reuşit să „antreneze celulele sănătoase să îşi împartă bateriile de rezervă cu cele slăbite”, fără modificări genetice sau medicamente, doar prin stimularea biogenezei mitocondriale.
Nanoflowers sunt realizate din disulfură de molibden şi sunt concepute cu mici cavităţi care absorb speciile reactive de oxigen. Eliminarea acestor molecule declanşează un răspuns genetic ce intensifică producerea mitocondriilor. În experimente, celulele stem au transferat de două ori mai multe mitocondrii decât în mod obişnuit, iar celulele musculaturii netede au prezentat o creştere de trei ori mai mare decât se anticipase. Celulele cardiace deteriorate de chimioterapie au arătat, de asemenea, o supravieţuire mult îmbunătăţită.
Metoda ar putea fi aplicată în numeroase afecţiuni. Celulele stem „energizate” ar putea fi administrate în apropierea inimii pentru tratarea bolilor cardiovasculare sau în musculatură pentru pacienţii cu distrofii musculare. Avantajul major este că tehnica nu necesită modificări genetice şi poate fi adaptată pentru diverse terapii regenerative.
Geneticianul John Soukar afirmă că această descoperire reprezintă un început promiţător, cu potenţial de a genera tratamente complet noi, iar cercetarea ar putea evolua ani la rând. Totuşi, specialiştii subliniază că studiul se află încă într-o etapă preliminară, iar următoarele faze vor implica teste pe animale şi, ulterior, pe oameni, pentru a determina siguranţa şi eficienţa metodei.
Akhilesh Gaharwar consideră această abordare un pas timpuriu, dar esenţial, spre revitalizarea ţesuturilor îmbătrânite folosind mecanismele naturale ale organismului. Dacă metoda va putea fi aplicată în siguranţă, ar putea într-o zi să încetinească sau chiar să inverseze unele dintre efectele îmbătrânirii celulare.
Această descoperire deschide perspectiva unui nou capitol în medicina regenerativă, oferind speranţe pentru terapii capabile să revigoreze celulele organismului fără intervenţii genetice sau tratamente invazive.
