Cei care-şi doresc să ardă mai multe grăsimi ar putea să obţină rezultatele dorite renunţând la masă de seară, indică un nou studiu publicat de Live Science, care însă nu a constatat o diferenţă de greutate între grupurile folosite pentru a dezvolta teoria.
Un studiu a stabilit că participanţii care şi-au consumat toate caloriile într-un interval de şase ore, între 08.00 dimineaţa şi 14.00, au ars cu 6% mai multă grăsime şi au avut niveluri ale foamei mai stabile decât atunci când au consumat aceeaşi cantitate de calorii într-un interval de 12 ore, între 08.00 şi 20.00.
"Într-un fel are sens", a declarat Courtney Peterson, principalul autor al studiului şi profesor asistent în departamentul de ştiinţe ale nutriţiei din cadrul Universităţii Alabama din Birmingham. "Capacitatea corpului de a arde grăsime înregistrează un vârf după 12 până la 14 ore de post", a adăugat ea.
Până la 12 ore după începutul unei perioade de postire, corpul arde încă glicogen, o moleculă care stochează glucoza. După 12 ore, corpul începe să ardă depozitele de grăsime, potrivit lui Peterson.
Totuşi, Peterson a avertizat că arderea a 6% mai multă grăsime corporală nu a corespuns criteriilor cercetătorilor pentru atestarea unei diferenţe semnificative între cele două grupuri studiate. Asta înseamnă că diferenţa poate fi cauzată de şansă şi că rezultatele nu sunt "semnificative din punct vedere statistic". În acelaşi timp, asta poate însemna şi faptul că studiul a fost prea mic ca amploare pentru a arăta o diferenţă semnificativă între grupuri, a spus Courtney Peterson. Astfel, un studiu mai amplu va fi necesar pentru a confirma concluziile preliminare, a adăugat ea.
Dr. Alexandra Johnstone, cercetător senior la Institutul Rowett pentru nutriţie şi sănătate din cadrul Universităţii din Aberdeen (Scoţia), care nu a fost implicată în studiu, a observat că diferenţele în arderea grăsimilor observate în studiu se datorează cel mai probabil faptului că oamenii din grupul care a postit nu a mâncat nimic seara şi noaptea, o perioadă de 18 ore în total. Dar, a spus ea, asta nu înseamnă automat că eventualul consum de carbohidraţi după o anumită oră duce la creşterea producţiei de grăsime.
În cadrul acestui studiu, care a fost prezentat la Adunarea anuală a Societăţii pentru combaterea obezităţii, 11 persoane supraponderale cu vârsta între 20 şi 45 de ani au participat la două faze de o săptămână ale experimentului. În prima dintre aceste faze, participanţii au început în ziua a patra a săptămânii să consume toate caloriile în intervalul 08-14.00. În cea de a doua fază, de control, tot în ziua a patra, ei au consumat toate caloriile între 08.00 şi 20.00. Fiecare participant a luat parte la ambele faze ale studiului.
Deşi în urma studiului nu s-a descoperit o diferenţă de greutate a participanţilor în urma analizării rezultatelor celor două faze ale experimentului, Peterson a spus că a existat un interval de aproape 13 ore, în principal noaptea, când nivelurile de ardere a grăsimilor erau ridicate la participanţii care şi-au consumat caloriile într-un interval de şase ore.
Pe lângă arderea grăsimilor, studiul a mai stabilit şi că nivelul foamei era mai stabil la participanţii care şi-au consumat caloriile într-un interval de şase ore. Cercetătorii au folosită o scară arbitrară de 100 de puncte şi le-au cerut participanţilor să acorde o notă pentru gradul de foame pe care îl resimt. Rezultatele au arătat că deşi nivelurile medii de foame erau la fel pentru ambele grupuri, participanţii care serveau toate mesele în şase ore aveau niveluri ale foamei care oscilau cu 12 puncte mai puţin decât cele ale persoanelor care mâncau inclusiv seara.
Acest lucru s-ar putea explica prin faptul că aceia care au trebuit să aştepte până mai târziu pentru a servi ultima masă aveau încă de consumat o treime dintre calorii, a spus Peterson. "Asta s-ar putea să predispună la un exces alimentar sau la mâncat nesănătos, spre deosebire de situaţia în care ştii că ai consumat toate alimentele pentru ziua respectivă", a spus Peterson.
Courtney Peterson le recomandă persoanelor care îşi propun să adopte o astfel de metodă să înceapă cu un interval de nouă ore pentru consumul tuturor alimentelor, pe care s-o reducă treptat la opt, şapte şi în final la şase ore.
Totuşi, ea avertizează că o astfel de postire ar trebui evitată de copii şi de femeile însărcinate. Motivul este că această postire încetineşte ritmul de diviziune celulară, ceea ce ar putea afecta copiii în creştere sau fetuşii. Ea a mai subliniat şi faptul că oricine suferă de o boală cronică majoră ar trebui să-şi consulte medicul înainte de a adopta un astfel de regim. De asemenea, cercetătorii nu ştiu dacă acest regim ajută la pierderea în greutate pe termen lung.
Cercetătoarea a mai menţionat nu doar că speră să repete studiul pe un eşantion mai mare de participanţi ci şi să efectueze teste pentru a stabili dacă lumina zilei afectează nivelul de ardere a grăsimilor. De exemplu, ea ar putea face o comparaţie între cei care au servit toate mesele într-un interval de şase ore dimineaţa şi cei care au consumat toate caloriile într-un interval de şase ore seara.
