Colesterolul este o parte componentă a metabolismului care circulă în sânge şi care este folosit de organism pentru a menţine integritatea celulară, de a sintetiza bila, de a metaboliza carbohidraţii, de a produce hormoni, acizi şi vitamina D şi de a ajuta sistemul imunitar să lupte împotriva cancerului. De asemenea, colesterolul intră în componenţa tuturor membranelor din organism şi este esenţial pentru sănătatea noastră. În general, când auzim „colesterol” ne gândim automat la ceva rău, dar lucrurile nu sunt deloc aşa.
Colesterolul provine din două surse: este produs de ficat prin transformarea diverşilor nutrienţi şi direct, în urma consumării produselor animale (care este absorbit de organism şi adăugat primului).
Colesterolul nu înseamnă numai afecţiune şi boală, ci şi o bună funcţionare a organismului. Ceea ce trebuie să ştim este că există două tipuri de colesterol: „bun” şi „rău”.
Ce este colesterolul „rău” şi colesterolul „bun”
Totalul de colesterol se compune din colesterol „rău” (LDL) şi „bun” (HDL). Atunci când nivelul de LDL este mare, riscul ca acest colesterol să se depună pe artere şi să ducă la arterioscleroză sunt mai mari, sunt în creştere. Atunci când nivelul de HDL-ul este bun, este un semn de bine pentru că el distruge depunerile de grăsimi de pe pereţii vaselor şi nu blochează arterele.
Cauzele creşterii colesterolului „rău”
Cauzele hipercolesterolemiei sunt diverse, cele mai des întâlnite fiind cele gentice şi alimentaţia. Iată câteva din cauzele creşterii nivelului de colesterol „rău”:
- Alimentaţia bogată în produse animale
- Stresul
- Lipsa activităţii fizice
- Vârsta şi sexul (colesterolul creşte după vârsta de 20 de ani; femeile au un nivel de colesterol mai mare odată intrate la menopauza iar bărbaţi au un nivel mai scăzut după vârsta de 50 de ani)
- Greutatea
- Starea de sănătate (anumite boli, precum diabetul, hipotiroidismul, pancreatita, nefrita sau obstrucţia biliară afectează nivelul colesterolului)
- Fumatul
- Cofeina
- Alcoolul.
Persoanele care au colesterolul „rău” mare trebuie să evite: băuturile dulci carbogazoase, carnea grasă, carnea tocată, mezelurile, conservele, ciocolata, condimentele picante, murăturile, maioneza, ouăle, îngheţata, dulciurile, smântâna, brânzeturi grase şi laptele nedegresat, untul.
Riscul unui nivel ridicat de colesterol „rău”
Ce se întâmplă dacă nivelul colesterolului „rău” este mare? În timp, acest fapt poate duce la înfundarea arterelor prin depozitele de grăsimi şi de aici se pot declanşa o serie de evenimente: infarct cardiac, atac cerebral, moartea inimii, sclerozarea vaselor, tulburări de circulaţie sangvină etc.
Tratamente naturiste care combat colesterolul „rău”
Fibrele
Odată ajunse în intestin, fibrele reduc absorbţia grăsimilor ingerate, stimulează secreţia de bilă, reduc producţia de colesterol a ficatului şi cresc gradul de repartizare a colesterolului în sânge. O sursă foarte bună de fibre sunt cerealele integrale, prunele uscate, sucul proaspăt de portocale (foarte bun şi pentru că reface echilibrul lipidic), sfecla roşie, morcovii, ţelina, varza, spanacul, urzicile, lăptucile, guliile etc.
Goji
Fructele goji conţin o cantitate foarte mare de vitamina C, B2, B6 şi E şi aminoacizi. Ele ajută la scăderea nivelului de colesterol „rău”, ajută la menţinerea nivelului normal de glicemie, ajută ficatul şi rinichii şi reglează tensiunea arterială.
Aloe vera
Aloe vera este o plantă minune, care are o sumedenie de beneficii pentru organismul nostru, printre care şi scăderea nivelului de colesterol „rău”, detoxifierea organismului, regenerarea celulară şi creşterea colesterolului „bun”. Curele pe bază de aloe vera se pot ţine cel puţin 30 de zile, timp în care se administrează capsule sau gel.
Rostopască, mesteacăn şi anghinare
Aceste trei plante ajută la detoxifierea organismului, la curăţarea ficatului şi a sângelui, alcătuind astfel un cocktail perfect pentru reducerea colesterolului „rău”. Se fac cure de cel puţin 30 de zile, în care se administrează zilnic câte 100 ml de tinctură (combinate în părţi egale) diluate în apă, cu câte 20-30 minute înainte de fiecare masă.
Boabe de muştar
Înainte de masă, cu aproximativ jumătate de oră, se înghite câte o linguriţă de boabe de muştar, întregi, cu apă.
Legumele şi fructele care conţin Vitamina B3, B6 şi C
Această vitamină ajută la scăderea producţiei unei enzime care determină creşterea colesterolului în organism. De asemenea, consumul de alimente care conţin vitamina B3 ajută la creşterea colesterolului „bun”. Ciupercile, tonul, pieptul de pui şi somonul conţin vitamina B3. Şi consumul de alimente care conţin vitamina B6 ajută la scăderea nivelului de colesterol din sânge şi previne bolile cardiovasculare. Aceste alimente sunt: conopida, usturoiul, bananele, ardeiul, muştarul etc. Vitamina C este un antioxidant foarte bun, care ajută la prevenirea oxidării colesterolului „rău” şi stimulează metabolismul, prevenind astfel depunerile de grăsimi pe vasele de sânge. Alimente precum broccoli, conopidă, lămâie, spanac, roşii, ananas, cacao, varză, fructe de pădure, ardei verde, portocale sau goji sunt o sursă bună de vitamina C.
Ceaiul de ventrilică
Se fac infuzii de ventrilică şi se beau câte două căni pe zi, timp de cel puţin 30 de zile. Efectele sunt miraculoase!
Grăsimile sănătoase
Nu toate grăsimile sunt dăunătoare corpului, la fel cum nici tot colesterolul nu este rău pentru organismul nostru. Acizii graşi esenţiali, adică Omega 3 şi Omega 6, acidul linoleic şi alfa-linoleic, ajută la reducerea colesterolului „rău” şi la creşterea celui „bun”. Acestea se găsesc în uleiul de măsline, în carnea de peşte şi în general în fructe de mare, în nuci şi alte seminţe, în ulei de floarea soarelui, în avocado etc.
Fructele şi legume care conţin bioflavonoide şi beta-caroten
Bioflavonoidele sunt pigmenţii din fructe şi legume şi au efecte antioxidante, iar beta-carotenul este un alt antioxidant întâlnit în produsele alimentare. Cele două ajută la scăderea nivelului de colesterol „rău” din organism şi se întâlnesc în alimente precum: ceapa roşie, cartofii dulci, salata verde, spanac, pătrunjel, sparanghel, caise, broccoli etc.
Lămâie
Se stoarce o jumătate de lămâie într-un pahar iar cealaltă jumătate se pune la fiert într-o jumătate de litru de apă. Se lăsă pe foc până se înmoaie coaja. Sucul proaspăt cu ceaiul se amesteca şi se bea jumătate seara şi jumătatea dimineaţa, cu o jumătate de oră înainte de masă.
