Vacanţele în familie sunt mai prielnice pentru copii decât jucăriile, consideră unul dintre cei mai importanţi psihologi pentru copii din Marea Britanie.
Părinţii cheltuiesc sume de bani importante pe jucării pentru copiii lor, în detrimentul vacanţelor. "Aveţi idee cât de multe dintre jucăriile pe care le oferim drept cadouri copiilor nu sunt de fapt dorite sau apreciate?", întreabă Oliver James, cel mai bine vândut autor de cărţi de psihologie din Marea Britanie.
Răspunsul variază de la o cincime până la două treimi, în funcţie de sondaj. Totuşi, având în vedere că Marea Britanie are cea de-a doua cea mai mare rată de cheltuieli anuale pe jucării din lume, cu o medie de 508 lire sterline pe an pentru fiecare copil, proporţia creşte oricum la un nivel deprimant.
"Furnizarea de bunuri materiale copiilor — în forme tot mai scumpe pe măsură ce aceştia cresc — este în întregime, 100%, menită să susţină industria care profită de ea", subliniază James, citat într-un articol publicat în ediţia online a cotidianului The Telegraph.
"Pe de altă parte, vacanţele în familie sunt cu siguranţă apreciate de copii, atât în momentul în care au loc cât şi mult timp după aceea, în memoria lor. Prin urmare, dacă este să cheltuim bani pe ceva, este destul de clar ce opţiune are mai mult sens", continuă specialistul.
Adulţii, deşi continuă să cumpere multe lucruri, consideră experienţe precum călătoriile ca fiind mult mai satisfăcătoare. Copiii, spune James, nu sunt altfel. Doar că ei apreciază aspecte diferite ale călătoriei.
"Prima şi cea mai simplă greşeală pe care o mare parte dintre părinţi o fac este să confunde ceea ce ei găsesc interesant la o vacanţă cu ceea ce îşi doresc copiii lor", spune James. "Atât de multe lucruri 'interesante' despre un loc nou sunt plictisitoare de moarte pentru marea majoritate a copiilor — cultura înaltă, de exemplu, în aproape toate formele. Situaţie în care un copil tipic se va plânge de călătoria în care a fost târât".
Ce fel de vacanţă este cea mai bună pentru copii?
În mod crucial, totuşi, asta nu înseamnă că vacanţa este pierdută pentru ei. "Copiii văd lumea altfel", explică James, "prin consum, de exemplu: felul în care cafenelele franceze au Orangina în loc de Fanta este fascinant pentru copii, iar detalii de acest fel le vor rămâne în minte mult timp după sfârşitul vacanţei".
Este un argument convingător pentru a nu impune cultura în concediile de familie. ''Ar trebui să-i lăsăm să exploreze propriile căi de a găsi minuni în jurul lor", sfătuieşte psihologul britanic.
El dă ca exemplu o experienţă proprie, o călătorie la Paris cu copiii săi, în vârstă de 10 şi 14 ani. "Fata era destul de interesată de artă. În schimb, pe băiat singurul lucru care îl interesa chiar vag era un magazin, în esenţă echivalentul francez al Sports Direct. Cu toate acestea, amândoi s-au bucurat să mă ia peste picior pentru cazarea ieftină, îngrozitoare pe care am rezervat-o. După vacanţă, acest lucru a devenit un fel de legendă. Ceea ce este important!''.
Pentru că, potrivit lui James, ceea ce apreciază copiii cu adevărat la vacanţe este posibilitatea rară pe care acestea o creează de a petrece perioade îndelungate de distracţie cu părinţii lor.
"Sistemul de examene la care sunt supuşi copiii în zilele noastre poate fi incredibil de stresant, la fel de mult ca tensiunea din viaţa adultă", explică el. "Sărbătorile ne îndepărtează, fizic, de vieţile noastre de zi cu zi foarte încordate, în care toată lumea se concentrează pe îndeplinirea obiectivelor. Vacanţele sunt momente când toată lumea se poate relaxa şi juca împreună", explică psihologul.
Desigur, jucăriile au de-a face cu jocul. Sau ar trebui să aibă. Dar atunci, zilele jocurilor distractive de grup se termină. Din ce în ce mai mult, jucăriile moderne pun distanţă între membrii familiei, îndepărtându-i pe copii în camera lor, în faţa ecranului şi în lumi insulare.
Jocurile despre care vorbeşte Oliver sunt cele de colaborare, care sunt distractive, nu educaţionale, şi oferă "o experienţă umană crucială, pentru copii mai ales, dar şi pentru adulţi. Fără ea, viaţa este foarte goală şi lipsită de bucurie".
Este vorba de a ''flecări cu părinţii, de a împărţi o îngheţată şi de a petrece momente în care preocupările tale sunt luate în considerare cu adevărat".
Iată ce preţuiesc copiii. Este cu siguranţă ceea ce îşi amintesc, mult timp după ce ultima jucărie se strică şi este aruncată la gunoi, conchide Oliver James, printre ale cărui lucrări despre relaţia dintre copii şi părinţi se numără ''Love Bombing: Reset Your Child's Emotional Thermostat'' (2012).