Ridichile, mai sănătoase decât par. Ce beneficii pot avea pentru organism şi cum le poţi consuma

Ridichile sunt legume uşor de găsit şi de introdus în alimentaţie, însă proprietăţile lor nutritive le pot face mai valoroase decât par la prima vedere. Pe lângă faptul că au puţine calorii, acestea conţin antioxidanţi, fibre, vitamina C, potasiu şi magneziu, iar cercetările au identificat mai multe posibile beneficii pentru sănătate.

Ridichile conţin mai multe tipuri de antioxidanţi, compuşi care contribuie la reducerea inflamaţiei şi la protejarea celulelor împotriva deteriorării. Aceştia se găsesc nu doar în rădăcina consumată în mod obişnuit, ci şi în germeni, seminţe şi frunze.

Unele cercetări sugerează că antioxidanţii şi ceilalţi compuşi din ridichi ar putea avea un rol în protejarea organismului împotriva anumitor tipuri de cancer, inclusiv cancerul de col uterin, sân, prostată, colon, ficat şi plămân. Totuşi, aceste rezultate nu înseamnă că ridichile pot preveni sau trata cancerul.

Ridichile fac parte din familia legumelor crucifere, alături de varză şi muştar. Acestea conţin compuşi naturali pe bază de sulf, despre care cercetările au arătat că pot contribui la reducerea inflamaţiei şi la protejarea celulelor împotriva anumitor agenţi cancerigeni.

Aceşti compuşi au demonstrat şi activitate antibacteriană în cercetări de laborator. Unele dovezi indică inclusiv un posibil efect protector împotriva bacteriei Helicobacter pylori, asociată cu apariţia ulcerului şi a cancerului gastric. Sunt însă necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cât de important este acest efect la oameni.

Un alt avantaj al ridichilor este conţinutul redus de calorii. O cană de ridichi crude are aproximativ 18 calorii şi 3,91 grame de carbohidraţi, dintre care 1,84 grame sunt fibre. Tocmai de aceea, legumele pot reprezenta o gustare potrivită pentru persoanele care încearcă să îşi controleze aportul caloric sau să îşi menţină greutatea.

Ridichile ar putea avea şi efecte favorabile asupra metabolismului glucozei. Cercetările sugerează că acestea pot contribui la îmbunătăţirea mecanismelor antioxidante ale organismului, la reducerea absorbţiei glucozei la nivel intestinal şi la utilizarea acesteia de către organism. Aceste efecte ar putea contribui la menţinerea unui nivel mai bun al glicemiei, însă consumul de ridichi nu elimină riscul de diabet şi nu înlocuieşte tratamentul recomandat persoanelor diagnosticate cu această boală.

Din punct de vedere nutriţional, o cană de ridichi crude oferă aproximativ 18,4 calorii, 0,115 grame de grăsimi, 44,8 miligrame de sodiu, 3,91 grame de carbohidraţi, 1,84 grame de fibre şi 0,782 grame de proteine. Ridichile furnizează, de asemenea, magneziu, potasiu şi vitamina C.

Magneziul este implicat în numeroase funcţii ale organismului, inclusiv în funcţionarea normală a nervilor şi muşchilor. Potasiul contribuie la sănătatea inimii, oaselor şi muşchilor, în timp ce vitamina C are rol antioxidant şi contribuie la vindecarea rănilor şi la protejarea celulelor.

Există mai multe soiuri de ridichi, care diferă prin culoare, formă şi dimensiune. Ridichea neagră are coaja închisă la culoare, miezul alb şi o aromă mai intensă. Unele cercetări au identificat proprietăţi antiinflamatorii, însă rezultatele respective au fost observate la animale, astfel că nu se ştie dacă aceleaşi efecte apar şi la oameni.

Ridichile daikon sunt mai mari şi pot avea forme şi culori diferite, fiind o sursă de folat şi magneziu. Ridichea verde are o formă cilindrică şi o aromă proaspătă, în timp ce ridichea roşie este cea întâlnită cel mai frecvent în magazine. Există şi ridichea oleaginoasă, ale cărei seminţe pot fi utilizate pentru producerea biodieselului, iar frunzele pot fi consumate asemenea frunzelor de muştar.

În general, ridichile sunt considerate sigure pentru consum. Totuşi, ca în cazul oricărui aliment, cantitatea contează. Conţinutul de fibre poate provoca balonare şi gaze în cazul persoanelor care consumă brusc cantităţi mari de astfel de legume. Din acest motiv, este recomandată introducerea treptată a alimentelor bogate în fibre în dietă.

Ridichile nu trebuie privite nici ca un aliment care poate controla singur glicemia. Persoanele care au probleme cu nivelul zahărului din sânge trebuie să ţină cont de recomandările medicului şi de tratamentul prescris.

În ceea ce priveşte modul de consum, ridichile sunt mult mai versatile decât simpla salată. Pot fi consumate crude în sandvişuri, tacos, boluri cu cereale sau alături de hummus, guacamole şi alte sosuri. Pot fi, de asemenea, murate sau fermentate, iar ridichile daikon pot fi adăugate în diverse preparate gătite.

Frunzele nu trebuie neapărat aruncate. Acestea pot fi consumate crude în salate sau pesto ori pot fi sotate şi înăbuşite. Ridichile pot fi, de asemenea, coapte, preparate la grătar sau sotate cu ulei de măsline şi usturoi.

Legumele pot fi cultivate relativ uşor şi rapid, inclusiv într-un ghiveci. Atunci când sunt cumpărate, este indicat să fie alese ridichi ferme, cu frunze verzi şi aspect proaspăt. Pentru o păstrare mai îndelungată în frigider, frunzele pot fi îndepărtate, deşi şi acestea sunt comestibile.

Astfel, ridichile pot fi o alegere simplă pentru o alimentaţie variată: au puţine calorii, oferă fibre şi micronutrienţi şi conţin compuşi vegetali care sunt cercetaţi pentru potenţialele lor efecte benefice asupra organismului. (sursa stiripesurse.ro)