28 MARTIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Economia locală, grav afectată de modificările Codului Fiscal
Economia locală, grav afectată de modificările Codului Fiscal

Potrivit datelor centralizate la nivelul filialei locale Galaţi a Consiliului naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, anul trecut, la nivelul judeţului şi-au desfăşurat activitatea şi, ca urmare, au plătit la stat taxe şi impozite 30.365 de entităţi economice, ne referim la PFA-uri şi persoane juridice. Comparativ cu datele anului 2021, s-a înregistrat o creştere de 4,49%, care poate fi explicată şi de faptul că anul trecut venea după doi ani de pandemie şi restricţii care au produs mari efecte negative în mediul economic  - au fost mulţi întreprinzători care şi-au redus activitatea, alţii care au suspendat-o temporar, mai ales cei din domeniul HORECA şi cei din comerţ - unde, de pildă, în perioada pandemiei, magazinele din mall-uri erau obligate să îşi achte chiriile, chiar dacă accesul cumpărătorilor în centrele comerciale era închis. Anul trecut însă nu au mai existat restricţii sanitare, oamenii au reînceput să călătorească să îşi cumpere vacanţe şi să meargă la shopping.
Pe de altă parte însă, datele Registrului Comerţului Galaţi arată că anul trecut au fost înregistrate 917 dizolvări de firme, cu 40,43% mai multe decât în 2021. Procentul situează judeţul Galaţi pe al şaptelea loc pe ţară în această privinţă, cea mai mare creştere a dizolvărilor de firme fiind înregistrată în Vaslui, 68%, urmată de Caraş Severin 64%, Giurgiu 59%, Olt 52% şi Mehedinţi 43%. Şi în privinţa radierilor, anul trecut 1.563 de firme din judeţul Galaţi au apelat la această procedură, cu 14% mai multe decât în 2021, iar dinamica privind firmele intrate în insolvenţă arată un plus de 2.54% faţă de 2021.
Per total, anul trecut s-au înfiinţat cu 20 de noi afaceri mai puţin decât în 2021, s-ar putea spune că scăderea nu este una semnificativă. Dacă însă ne uităm în ce tipologie de entitate economică s-a întregistrat cea mai mare scădere, vedem că este vorba despre Intreprinderile Familiale, intreprinderile individuale şi în CA-uri (societăţi în comandită pe acţiuni). Cu alte cuvinte, micile afaceri au avut cel mai mult de suferit din cauza modificărilor aduse noului Cod Fiscal. Cea mai mare problemă au avut-o patronii, în momentul în care modificările legislative i-au obligat să plătească acele contribuţiile aferente la nivelul unui salariu minim pentru 8 ore de muncă şi pentru angajaţii part-time care lucrau 2 ore pe zi. În aceste cazuri, majoritatea covârşitoare a întreprinzătorilor a decis concedierea acelor angajaţi part-time, care, ulterior, s-au "adaptat condiţiilor", lucrând la negru, la aceleaşi firme, de obicei, aşa că în acest caz modificările aduse Codului Fiscal au avut un efect invers decât cel vizat, adică au trimis în economia subterană şi munca part-time.
Un efect pe care, de altfel, reprezentanţii întreprinderilor private mici şi mijlocii, dar şi sindicatele, l-au anunţat încă din vara anului trecut, moment în care au cerut guvernanţilor să caute alte soluţii pentru o mai bună încasare a contribuţiilor la bugetul de stat, printre măsurile propuse numărându-se accelerarea digitalizării ANAF, reducerea marii evaziuni fiscale şi, de asemenea, diminuarea cheltuielilor guvernamentale.


Articole înrudite