La începutul lunii august, Apă Canal a închis pe neaşteptate Uzina de Apă nr. 1 şi la acel moment s-au făcut numeroase discuţii pe acest subiect. Unii spuneau că era de aşteptat, că se ştia de mult că trebuie închisă uzina, în timp ce alţii s-au aruncat în speculaţii pe marginea acestei decizii, vorbindu-se chiar de oarece interese obscure care vizau terenul aferent uzinei dezafectate. Nu puţini au fost cei care şi-au pus întrebarea dacă Uzina de Apă nr. 2 poate face faţă necesarului de consum şi ce se poate întâmpla dacă această uzină se defectează sau trebuie oprită din diverse motive. Aşa se face că la începutul lunii octombrie prefectul Paul Florea a emis un ordin prin care a cerut specialiştilor să răspundă acestor întrebări. De curând a primit raportul cerut, care a dat răspuns multor întrebări. Ceea ce ne-a atras atenţia nouă a fost partea din raport care face referire la calitatea apei .
Sarcina monitorizării calităţii apei potabile distribuită în Galaţi îi revine, prin lege, Direcţiei de Sănătate Publică, prin Compartimentul de Evaluare a Factorilor de Risc din Mediul de Viaţă şi Muncă, instituţie care face periodic analize şi care a prezentat un amplu raport Prefecturii.
În situaţia prezentată la cererea prefectului se arată că în perioada 1 iulie-30 septembrie 2011 s-au recoltat 125 probe de la ieşirea din staţiile de apă şi de la consumatori, la care s-au efectuat determinări chimice şi bacteriologice.
Indicatorii chimici determinaţi au fost: clor, amoniac, nitriţi, nitraţi, turbiditate, duritate totală, fier total, mangan, plumb, aluminiu, cadmiu, nichel, crom, cupru, arsen şi mercur, însă la niciun indicator chimic analizat, atât de la staţiile de apă cât şi de la consumatori (şcoli, spitale) nu s-au înregistrat depăşiri faţă de concentraţia maxim admisă.
Indicatorii bacteriologici determinaţi au fost: germeni la 37 grade C şi 22 grade C, Coliformi, Escherichia coli şi Streptococi fecali. Din analiza probelor de apă recoltate s-a constatat că au fost necorespunzătoare bacteriologic 2 probe: o probă din data de 13 iulie şi o probă din data de 19 august, ambele de la staţia Fileşti. Trebuie precizat că, în momentul în care s-a prelevat proba din 19 august, deja Uzina de Apă nr. 1 nu mai funcţiona.
Cum nu suntem specialişti în alimentări cu apă, am vrut să aflăm şi de unde vine această apă. Aşa am aflat că în prezent Apă Canal asigură necesarul de apă din două surse, situaţie foarte bună deoarece elimină varianta dependenţei de o singură sursă: sursa de suprafaţă (priza de captare din fluviul Dunărea, amonte de râul Siret) şi sursa subterană (constituită din cele două surse de captare dispuse la aproximativ 70 km de Galaţi - Vadu Roşca şi Salcia Lieşti). Ponderea pentru cele două surse este de aproximativ 10% sursă subterană (Vadu Roşca, Salcia Lieşti) şi 90% sursă de suprafaţă, adică din Dunăre. Apă Canal stochează apă pentru situaţii neprevăzute în rezervoarele din staţiile de prelucrare şi staţiile de pompare: staţia de tratare şi pompare Uzina de Apă nr. 2 - capacitate maximă de stocare de 34.000 mc; staţia de repompare Turnu - capacitate maximă de stocare de 4.000 mc; staţia de repompare Fileşti - capacitate maximă de stocare de 27.000 mc. Ei bine, la Fileşti s-au găsit cele două probe necorespunzătoare. Cum n-am auzit să se fi îmbolnăvit gălăţenii în masă, e clar că autorităţile şi-au făcut treaba. Dar nu poţi să nu te întrebi, totuşi: dacă într-o zi cineva nu-şi face treaba?
