Explicaţiile MApN: De ce n-a doborât armata drona care a lovit blocul din Galaţi

Reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale şi ai Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă au susţinut, vineri dimineaţă, o conferinţă de presă după incidentul grav de la Galaţi, unde o dronă s-a prăbuşit pe un bloc de locuinţe şi a provocat un incendiu, soldat cu două persoane rănite, o mamă şi fiul acesteia de 14 ani, şi panică în rândul populaţiei.

Oficialii MApN au explicat că drona a fost monitorizată, însă nu a existat „oportunitatea reală” de a fi doborâtă în condiţii de siguranţă.

„Siguranţa cetăţenilor rămâne prioritatea noastră. Sistemele de supraveghere ale spaţiului aerian ale Armatei României au monitorizat permanent situaţia aeriană din zona de frontieră”, a declarat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim.

Potrivit acestuia, în noaptea incidentului au fost implicate „aproximativ cincizeci de dispozitive de atac cu întrebuinţare unică”, iar atacurile au vizat porturile ucrainene Reni, Orlivca, Chilia şi Vâlcove.

Oficialul MApN a precizat că drona care a ajuns la Galaţi „a fost descoperită la ora 1:46, la 19 kilometri est de Reni, a intrat în spaţiul aerian al României la ora 1:52 şi a fost pierdută de pe radar la ora 1:56, parcurgând circa 10 kilometri în spaţiul aerian naţional”.

„Nu au existat oportunităţi reale de angajare”

Generalul Maxim a explicat că timpul extrem de scurt şi riscurile pentru populaţie au făcut imposibilă interceptarea dronei.

„În cazul dronelor de mici dimensiuni, care zboară la altitudini reduse şi cu viteze relativ mici, timpul disponibil pentru identificare, evaluare, clasificare şi luarea unei decizii de angajare este uneori extrem de scurt”, a spus acesta.

Mai mult, oficialul militar a avertizat că doborârea dronei deasupra unei zone locuite putea produce efecte chiar mai grave.

„O eventuală angajare deasupra unei zone urbane prezintă riscuri semnificative pentru siguranţa populaţiei şi a infrastructurii. În multe situaţii, resturile rezultate în urma angajării unui obiect aerian pot produce efecte comparabile sau chiar mai grave decât impactul dronei în sine”, a afirmat generalul Maxim.

Acesta a insistat că „nu ne confruntăm cu un atac asupra României”, ci „cu efectele unui conflict desfăşurat în imediata apropiere a frontierei noastre”.

„Rusia este o ameninţare pentru securitatea ţărilor din zonă”

Întrebat ce ar trebui să înţeleagă românii din repetatele intruziuni ale dronelor în spaţiul aerian românesc, generalul Maxim a răspuns direct:

„Românii ar trebui să înţeleagă că Rusia este o ameninţare pentru securitatea ţărilor din zonă, iar războiul pe care îl duce împotriva Ucrainei afectează în egală măsură toate ţările din flancul estic al NATO.”

Totuşi, acesta a adăugat că România nu este ţinta unui atac direct.

„Nu ne confruntăm cu un atac al Rusiei asupra României. Însă trebuie să avem în vedere că astfel de situaţii s-au întâmplat şi pot să se mai întâmple.”

MApN admite existenţa unor limitări legislative

Una dintre cele mai tensionate părţi ale conferinţei a fost cea legată de întrebările jurnaliştilor privind incapacitatea României de a doborî dronele care pătrund în spaţiul aerian naţional.

Generalul Maxim a recunoscut existenţa unor limitări legislative.

„Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine”, a spus acesta.

Oficialul a precizat că România „este într-o situaţie de pace” şi că armata nu poate lansa proiectile care să ajungă pe teritoriul Ucrainei.

Întrebat de ce România încă vorbeşte despre limitări legislative după mai bine de patru ani de război la graniţă, reprezentantul MApN a invocat inclusiv decizii NATO.

„Decizia NATO în acest sens este să nu angajăm nimic în afara spaţiului aerian naţional”, a declarat acesta.

„Probabil cel puţin un apartament distrus”

În timpul conferinţei, jurnaliştii au întrebat şi ce s-ar fi întâmplat dacă drona ar fi lovit blocul câţiva metri mai jos.

Generalul Maxim a admis gravitatea potenţială a situaţiei.

„Încărcătura de luptă de pe Geran variază între 2 şi 40-50 de kilograme. Probabil cel puţin un apartament distrus”, a spus acesta.

Întrebat dacă ar fi existat mai multe victime, răspunsul a fost scurt: „Da”.

DSU: „Mesajele RO-Alert nu sunt o glumă”

Maiorul Bogdan Toma, purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, a precizat că populaţia din zonă a fost avertizată prin sistemul RO-Alert încă de la ora 01:50.

„Din nefericire, 10 minute mai târziu, o dronă s-a prăbuşit pe acoperişul unui imobil de locuinţe, provocând un incendiu la nivelul unui apartament situat la etajul 10”, a declarat acesta.

Potrivit DSU, două persoane au fost rănite superficial şi transportate la spital, iar alte două persoane au suferit atacuri de panică.

Maiorul Toma a precizat că ISU Galaţi a primit aproximativ 50 de apeluri la 112 care semnalau explozia produsă în jurul orei 02:07.

„La aproximativ un minut de la sosirea echipajelor de intervenţie a fost decisă activarea Planului Roşu de intervenţie”, a explicat oficialul DSU.

La intervenţie au participat cinci autospeciale de stingere, echipaje SMURD, ambulanţe SAJ şi autospeciale pentru descarcerare.

În final, reprezentantul DSU a transmis un apel către populaţie privind mesajele RO-Alert.

„Tragem un semnal public de alarmă că aceste mesaje nu sunt o glumă. Dacă nu se întâmplă, ne bucurăm că nu se întâmplă. Mesajele pe care le transmitem sunt pentru protecţia cetăţenilor”, a declarat maiorul Bogdan Toma.

Acesta i-a îndemnat pe cei care şi-au dezactivat alertele pe telefon să reactiveze sistemul.

„Îi rugăm pe cei care şi-au dezactivat această opţiune din dispozitivele mobile să aibă în vedere activarea acesteia, pentru că întregul sistem RO-Alert vine în sprijinul cetăţeanului.”