Galaţiul, declarat oficial pol al sărăciei?

Luni, 01 Aprilie 2013 03:00
Publicat în Știrea zilei
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
Solicitarea preşedintelui Marian Filimon, care a tras în ultimii ani de zile un semnal puternic de alarmă legat de faptul că nu se fac investiţii care să conducă la crearea de noi locuri de muncă în timp ce numărul şomerilor creşte de la o lună la alta, pare a fi în totală contradicţie cu acţiunile desfăşurate în ultimul an de autorităţile locale care au alocat sume importante de bani pentru organizarea unor spectacole sau manifestări culturale. Lucru care teoretic înseamnă că oraşul Galaţi nu ar duce-o chiar atât de rău mai ales că s-a făcut publică şi lista noilor investiţii care vor fi făcute de municipalitate, listă pe care se află obiective cum ar fi construirea unor fântâni arteziene şi modernizarea scuarului de pe strada Brăilei, un proiect anunţat şi pe vremea mandatului fostului primar Dumitru Nicolae, amenajarea unei şosele de centură a oraşului, modernizarea Falezei, construirea unei parcări supraetajate, construirea unui tunel care să facă legătura între Galaţi şi Tulcea. Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de către Marian Filimon, autorităţile ar trebui să adune documentaţia şi să facă demersurile necesare pentru punerea în aplicare a Legii 120 din 1999 care prevede condiţiile în care o zonă poate fi considerată defavorizată, precum şi facilităţile pe care statul le poate acorda. „Am spus în cadrul şedinţei de Dialog Social că propunerea mea poate fi considerată una ruşinoasă pentru un oraş ca Galaţiul, dar am rugat să se analizeze această oportunitate deoarece acest lucru ar putea conduce la beneficii pentru judeţ. Ne place sau nu, aceasta este situaţia”, ne-a declarat Marian Filimon. Propunerea acestuia a fost susţinută şi de liderul BNS Galaţi, Mihai Popa, care este şi lider sindical la Electrocentrale, societate unde vor avea loc disponibilizări. „Din ceea ce observ, cei mai căutaţi pe piaţa muncii sunt demolatorii sau muncitorii necalificaţi. Tot oraşul se dărâmă, din industria noastră a mai rămas doar Combinatul şi Şantierul Naval, în rest aproape nimic. Trebuie spriijinit acest demers, deoarece poate este o soluţie de atragere a investitorilor care să facă producţie, nu numai magazine în care să fie vândute foarte multe produs din import, deoarece în ţara noastră nu prea se mai produce nimic”, a zis Mihai Popa. Galaţiul, în topul şomajului Faptul că judeţul Galaţi se confruntă cu o rată mare a şomajului nu este ceva neobişnuit, această realitate durând de luni de zile, perioadă în care reprezentanţii conducerii AJOFM Galaţi, prin vocea fostei directoare Carmen Hanţaţuc, au atras atenţia asupra faptului că acest lucru nu se va schimba atâta timp cât nu se înfiinţează locuri de muncă. Se pare că nici cursurile de calificare sau reconversie profesională organizate în ultimii ani nu şi-au atins ţinta, dacă ţinem cont de faptul că numărul şomerilor nu a scăzut semnificativ, iar în evidenţele oficiale ale AJOFM Galaţi nu au fost niciodată înregistraţi siderurgiştii care s-au autodisponibilizat. Conform informaţiilor Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), în martie 2012, rata şomajului era, la nivel naţional, de 5,05%, în timp ce la Galaţi era de 7,44%, mult mai mare decât media la nivel naţional. La sfârşitul lunii februarie rata şomajului la nivel naţional a fost de 5,78%, iar la nivelul Galaţiului a fost de 9,44% (!).
Ce beneficii poate aduce statutul de zonă defavorizată pentru investitori? Legislaţia prevede restituirea în totalitate a taxelor vamale pentru maşinile, echipamentele, instalaţiile, mijloacele de transport, know-how, alte bunuri amortizabile care se importă în vederea efectuării şi derulării unor investiţii în zona respectivă, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul pieselor de schimb sau a materiilor prime importate în vederea realizării producţiei în zona defavorizată. De asemenea, legea mai prevede scutirea de la plata impozitului pe profit, pe toată perioada existenţei zonei defavorizate, scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau scoatarea din circuitul agricol a unor terenuri care vor fi folosite pentru demararea de investiţii. Dincolo de toate aceste discuţii şi demersuri care pot avea sau nu un final, trebuie remarcat faptul că oraşul Galaţi se afla după revoluţie pe locul 2 în ţară în ceea ce priveşte valoarea veniturilor gălăţenilor, însă procesul constant de dezindustrializare, şi aici un exemplu clar este transformarea Combinatului într-o făbricuţă şi plecarea de bunăvoie de la locul lor de muncă a peste 30.000 de siderurgişti, fără să apară alte locuri de muncă în producţie care să compenseze dispariţia altora, a determinat ca oraşul şi judeţul nostru să ocupe acum unul din ultimele locuri în acest clasament, acest lucru datorându-se şi faptului că nu a existat în ultimii ani o strategie clară de dezvoltare şi atragere de investitori.

Mai multe din această categorie:

Lasă un comentariu