Chiar dacă, la nivel declarativ, autorităţile au pozat întotdeauna în protectori ai vestigiilor arheologice ori ai monumentelor istorice, o analiză a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi reflectă contrariul. Aleşii locuitorilor din judeţul Galaţi şi-au bătut joc de istorie, ani în şir, făcând cadou mafiei imobiliare terenuri cu un potenţial arheologic imens. Mai multe situri arheologice, o necropolă, dar şi alte obiective extrem de importante se află, astăzi, în stare avansată de degradare, fiind supuse unei dispariţii iminente, în timp ce nenumăraţi tumuli au dispărut, după anul 1990, când s-au atribuit locuri de case şi s-au construit clădiri după ureche.
Potrivit lui Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, o necropolă tumulară, situată pe platoul Combinatului siderurgic, se află într-un stadiu avansat de degradare din cauza intervenţiilor firmelor din zonă, executate cu autorizaţii de construire emise în perioada 2000-2007, fără avizul de specialitate al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, ori a intervenţiei ilegale a aceloraşi firme. Alte patru obiective, precum Valul lui Atanaric (situat în Lunca Prutului), Valul lui Traian (situat la Nord de Galaţi), situl arheologic de la Bereşti şi situl arheologic de la Poiana vor pieri, în curând, din cauza arăturilor excesive. De exemplu, Valul lui Atanaric este aplatizat pe porţiuni foarte mari, monumentul fiind cu greu observat.
Primăriile emit certificate de urbanism fără să consulte specialiştii
Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură a tras un semnal de alarmă în şedinţa Comisiei de Dialog Social, ce s-a desfăşurat de Prefectură, precizând că primăriile localităţilor din judeţ, precum şi cea a municipiului Galaţi, nu solicită sprijinul Direcţiei pentru Cultură înainte de a emite certificate de urbanism. În mai multe localităţi din judeţ, printre care Scânteieşti, Negrea şi Corni, autorităţile au autorizat construirea unor parcuri eoliene fără ca acestea să facă cel mai mic demers arheologic. Totodată, în municipiul Galaţi se efectuează lucrări asupra terenului fără ca Primăria să solicite un punct de vedere din partea Direcţiei pentru Cultură.
O tranzacţie imobiliară cu un sit arheologic, în atenţia DNA
Potrivit conducerii Direcţiei pentru Cultură, situl arheologic Cartier „Dunărea” Galaţi, care în urma unui proces la care a fost parte şi Primăria Galaţi, a intrat în proprietatea unei persoane fizice, care ulterior l-a vândut, a intrat în atenţia DNA, precum şi într-un litigiu civil, fiind implicată şi o firmă de leasing.
O situaţie aparte o constituie, însă, situl arheologic de la Negrileşti, unde, în perioada 1992-2000, locuitorilor li s-au acordat locuri de case chiar pe sit, fără ca aceştia să deţină titluri de proprietate.
Dintre cele 97 de situri arheologice din judeţul Galaţi declarate monumente istorice, majoritatea terenurilor pe care se află acestea au fost date persoanelor fizice, trecându-se cu vederea legislaţia de protejare a patrimoniului arheologic. În municipiul Galaţi, de exemplu, doar terenul pe care se află Cavoul roman, o parte din promontoriul Tirighina-Barboşi şi versantul la vest de acesta, precum şi situl de pe promontoriul Precista, se mai află în proprietatea municipalităţii.
Conform analizei Direcţiei pentru Cultură, în judeţul Galaţi sunt 97 de situri arheologice monumente istorice, dintre care 14 se află în municipiul Galaţi. Acestea sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice din 2004 şi 2010. Celelalte situri arheologice, care nu au fost declarate monumente istorice, dar au fost fie identificate, fie cercetate şi documentate în cărţi de specialitate, sunt în număr mult mai mare. „De exemplu, numai tumulii din judeţul Galaţi se ridică la un număr de 430, potrivit unei lucrări a arheologului prof. Mihalache Brudiu”, a precizat Cătălin Negoiţă.
