Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar (CNMRMC) a întocmit un Raport naţional sintetic privind calitatea apei potabile, după ce s-au efectuat aproape două milioane de analize privind calitatea apei, la nivel naţional, în 2022.
Din acest document reiese că şapte judeţe din România au cea mai bună apă potabilă. În acelaşi timp, în unele dintre aceste judeţe se înregistrează şi cele mai mari costuri ale apei potabile.
Potrivit sursei citate, în judeţele Sălaj, Neamţ, Hunedoara, Galaţi, Giurgiu, Buzău şi Brăila au fost înregistrate „zero” analize neconforme ale calităţii apei.
Analizând acest top din punct de vedere al tarifelor practicate, absentul este Vaslui, adică judeţul cu cea mai scumpă apă potabilă din România, de 15,9 lei metrul cub de apă, la care se adaugă şi costul serviciului de canalizare.
În Buzău se înregistrează a doua cea mai scumpă apă din ţară (15,74 lei/mc, inclusiv canalizarea).
Judeţele Neamţ, Galaţi, Giurgiu şi Brăila înregistrează costuri cu apa şi canalizarea de 14,29 lei, 14,53 lei, 14,53 lei şi 13,71 lei.
Sălajul şi Hunedoara încasează un cost al apei mai redus, adică de 10,55 şi 10,58 lei/mc.
Cea mai poluată apă este în judeţul Olt
Judeţul cu cele mai multe analize neconforme ale calităţii apei este Olt, cu 1.158 de analize. Pe locul al doilea se plasează Bistriţa-Năsăud, cu 557 de analize neconforme, următoarele locuri în această ierarhie negativă fiind ocupate de Caraş Severin (374 analize neconforme), Covasna (349), Bucureşti (341), Mureş (270) şi Braşov (263).
Conform legislaţiei, tarifele de apă şi canalizare se negociază la nivel judeţean, de către Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
Direcţiile de Sănătate Publică teritoriale au efectuat în anul 2022 peste 1,8 milioane de analize a calităţii apei la nivel naţional, iar numărul total de analize neconforme a fost de 0,32% din totalul analizelor efectuate, potrivit raportului privind calitatea apei potabile realizat de CNMRMC.
„Numărul total de analize neconforme înregistrate în cadrul monitorizării de audit şi a monitorizării operaţionale în cele 361 de ZAP Mari a fost de 5736, respectiv 0,32% din totalul analizelor efectuate”, se arată în document.
Zonele de aprovizionare cu apă Mari (ZAP Mari) sunt acele sisteme de aprovizionare cu apă potabilă cu peste 5.000 de consumatori sau în care se furnizează peste 1.000 metri cubi de apă potabilă pe zi.
Iată rezultatele sintetice pentru judeţul Galaţi, la nivelul anului 20202, an în care s-au derulat activităţile de monitorizare:
I. ZONE MARI DE APROVIZIONARE
Nr. total Zone de aprovizionare Mari (ZAPM): 6.
Populaţia rezidentă în judeţ: 496.892 locuitori.
Populatie totală rezidentă aprovizionată în ZAP: 274.016 locuitori.
Sursa de apă supusă potabilizării: de profunzime: 50%; de suprafaţă – 50%.
Volumul total de apă furnizat: 72.052 m3/zi.
Număr total de analize efectuate: 23.227.
Număr total de analize neconforme: 0.
INFORMAŢII ZAP Mari:
1. Uzina II - Cuprinde: Galaţi
2. Fileşti - Cuprinde: Galaţi
3. Turn de apă - Cuprinde: Galaţi
4. Rezervor Traian - Cuprinde: Galaţi
5. Bălcescu - Cuprinde: Tecuci
6. Uzina pe platforma Combinatului Siderurgic Galaţi (S.C. Liberty Galaţi S.A.) - Cuprinde: Galaţi
II. ZONE MICI DE APROVIZIONARE:
Nr. total Zone de aprovizionare mici (ZAPm): 105.
Nr. de consumatori ZAP mici din judeţ: 182.091.
Volumul total de apa distribuit mc/an: 6.686.435.
ZAPm cu sursă de potabilizare apă de suprafaţă: 0.
III. NUMĂRUL UNITĂŢILOR PUBLICE în care apa potabilă este distribuită prin sistemele publice de aprovizionare, inclusiv cele care furnizează în medie o cantitate mai mica de 10 mc/zi sau care deservesc mai puţin de 50 de persoane, şi pentru care a fost efectuată monitorizarea calităţii apei potabile: 0.
IV. CALITATEA APEI FURNIZATE SPRE CONSUMUL POPULAŢIEI, PRIN FÂNTÂNI PUBLICE:
Numărul total al instalaţiilor tip fântână aflate pe domeniul public în judeţ: 1250.
Numărul fântânilor luate în evidenţă şi monitorizate de către DSP (cel puţin o probă de apă analizată în anul 2022): 65.
Numărul izvoarelor captate luate în evidenţă şi monitorizate de către DSP în judeţ: 10.
Numărul instalaţiilor tip fântână cu interdicţie de folosire a apei: 430.
Numărul izvoarelor captate supuse interdicţiei de folosire: 12.
MĂSURI DE PROTECŢIE luate pentru populaţia consumatoare:
Pentru fântânile / izvoarele captate cu depăşiri la nitriţi, nitraţi s-au dispus primăriilor locale şi cabinetelor medicale individuale următoarele măsuri:
1. informarea populaţiei privind riscul asupra stării de sănătate;
2. inscripţionarea fântânilor/ izvoarelor captate cu litera N, cu vopsea neagră;
3. întocmirea de către dispensarele medicale de procese verbale cu gravidele şi familiile cu copii 0-1 an prin care li se indică o sursă de apă potabilă alternativă.
Conform HG nr.974/2004 si HG nr.342/2013, primăria este obligată să asigure apă îmbuteliată, pentru familiile cu sugari şi copii mici.
Pentru fântânile necorespunzatoare bacteriologic s-a dispus primăriilor dezinfecţia cu substanţe clorigene avizate.
