20 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Peştele din Dunăre, un pericol pentru sănătate! Fluviul poartă 100 de tone de plastic anual (FOTO)
Peştele din Dunăre, un pericol pentru sănătate! Fluviul poartă 100 de tone de plastic anual (FOTO)

Aproape 100 de tone de plastic poartă Dunărea, într-un an, pe sectorul românesc. Sunt primele date ale primului studiu de acest fel realizat de cercetătorii Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi - UDJG, prin programul „Cu apele curate”, în colaborarea cu asociaţiile „Mai mult Verde” şi Global Water Partnership România.
Primele probe luate în cursul acestei cercetări au fost de la intrarea Dunării în ţară, iar ultimele s-au luat de la Isaccea, ultimul punct după afluentul Prut al Dunării. După prelevare, probele au fost aduse la laboratorul de cercetare REXDAN al universităţii gălăţene.
REXDAN este un proiect amplu de cercetare realizat cu bani europeni, care are atât laboratoare fixe, dar mai ales şi laborator mobil, fiind cea mai mare navă de cercetare din Europa. Acesta este primul studiu de acest fel care se face pe sectorul românesc al Dunării şi, deocamdată, nu se poate cunoaşte exact cam cu cât contribuie România la această cantitate impresionantă.
Dar primele date ale acestei cercetări sunt îngrijorătoare. „Au fost prelevate cam 135 de probe de microplastice, până acum am estimat că în decursul unui an sunt transportate 48 de tone de microplastice şi 48 de tone de macroplastice de Dunăre pe sectorul României, cam 100 de tone de material plastic pe an. Cea mai mare cantitate a fost identificată la Moldova Veche, la intrarea Dunării în România”, a precizat Mădălina Calmuc, doctorand, asistent de cercetare, UDJG.
Microplasticele sunt cele mai periculoase, direct pentru fauna acvatică şi indirect pentru om. Ele sunt fragmente din plastic cu dimensiuni mai mici de 5 mm pe care se lipesc însă şi metale grele, pesticide sau compuşi farmaceutici. „Microplasticele au potenţial toxic asupra biotei acvatice, dimensiunile acestea mici determină ca acestea să se acumuleze în ţesutul biotei acvatice şi aici ne referim la peşti, peştii care se găsesc în Dunăre, peşti pe care noi îi consumăm. Pe lângă faptul că se acumulează în muşchii peştelui pe care noi îl consumăm, pe suprafaţa microplasticelor aderă şi alţi compuşi toxici. Pentru om, microplasticul face rău prin el însuşi, dar şi prin substanţele toxice care aderă la el. Cantităţile de microplastice sunt folosite drept vehicule de bacterii, viruşi, fungi, studiile din ultima perioadă, studiile de acest tip, deşi nu sunt încă multe legate de cantitatea de microplastic, arată că o cantitate de microplastic, prezenţa în organism, este legată de apariţia anumitor tipuri de cancere. Nu discutăm doar de hrana cu peşte, microplasticul se regăseşte în foarte multe componente, inclusiv în apă şi alte organisme”, a precizat dr. Alexandru Nechifor, prorector UDJG, medic specialist.
La final, când se vor cunoaşte exact toate datele, este clar că anumite măsuri, poate mai drastice, privind prevenirea poluării, trebuie luate. „În funcţie de rezultatele proiectului, în mod clar se vor propune anumite metode prin care să se încerce reducerea poluării, o să vedem şi în ce măsură vom reuşi, dar e un prim pas”, a explicat prof.univ. Cătălina Iticescu, UDJG, director REXDAN.
Proiectul de cercetare actual a început în 2022 şi acestea sunt primele rezultate. Cercetările se vor intensifica pe Dunăre pentru a se stabli şi exact cât plastic lasă românii în Dunăre, dar şi cum se poate interveni pentru scăderea acestei cantităţi. FOTO, mai jos!

  • Galerie Foto:

Articole înrudite