Inteligenţa artificială le complică munca angajaţilor: aproape jumătate pierd mai mult timp corectând rezultatele AI decât lucrând de la zero

Deşi instrumentele de inteligenţă artificială sunt promovate drept soluţii pentru creşterea productivităţii, utilizarea lor intensivă la locul de muncă poate avea efectul opus. Numeroşi angajaţi susţin că ajung să petreacă mai mult timp verificând şi corectând materialele generate de chatboturi decât ar fi necesar pentru a realiza aceleaşi sarcini fără ajutorul AI.

Potrivit unui studiu realizat de Use.AI, pe baza răspunsurilor oferite de peste 8.316 de adulţi care utilizează inteligenţa artificială în activitatea profesională, conţinutul generat automat necesită frecvent revizuiri substanţiale înainte de a putea fi folosit. În loc să simplifice procesele de lucru, aceste instrumente pot transfera o parte importantă a efortului către verificarea şi repararea rezultatelor.

Aproape jumătate dintre respondenţi, respectiv 48%, consideră că utilizarea AI creează mai multe probleme decât rezolvă. În loc să lucreze direct la obţinerea rezultatului dorit, angajaţii ajung să corecteze răspunsuri incomplete, inexacte sau excesiv de elaborate, produse de instrumentele de inteligenţă artificială.

Mai mult timp pentru corecturi decât pentru munca propriu-zisă
Deşi unii angajaţi apreciază capacitatea AI de a genera documente, texte şi alte materiale pe care nu le-ar fi realizat singuri, avantajele devin mai puţin evidente atunci când rezultatele trebuie verificate în detaliu.

Pentru persoanele care nu acceptă compromisuri privind acurateţea şi calitatea muncii, corectarea conţinutului generat automat poate deveni o activitate consumatoare de timp. Uneori, este mai eficientă realizarea materialului de la zero decât revizuirea unui răspuns lung, dar fundamental greşit.

Studiul a inclus participanţi din Regatul Unit, Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Australia şi America Latină şi a evidenţiat atât avantajele, cât şi limitele utilizării AI la locul de muncă.

Astfel, 62% dintre respondenţi s-au declarat impresionaţi de uşurinţa cu care pot genera documente, notiţe şi chiar cod cu ajutorul acestor instrumente. Problemele apar însă atunci când materialele rezultate sunt utilizate fără o verificare atentă.

Un procent îngrijorător de 34% dintre participanţi au recunoscut că folosesc materiale generate integral sau parţial de inteligenţa artificială fără să le verifice conţinutul. O asemenea abordare poate permite propagarea unor erori, a unor informaţii false sau a unor formulări nepotrivite în documente şi produse care ajung ulterior la colegi, clienţi ori parteneri.

Aproape jumătate dintre angajaţi au fost nevoiţi să refacă materiale generate de AI
Datele studiului conturează o imagine relevantă asupra efortului suplimentar pe care îl poate presupune utilizarea acestor tehnologii.

48% dintre respondenţi au primit materiale realizate cu ajutorul AI care necesitau corecturi majore.

43% au declarat că au fost nevoiţi să refacă integral lucrări generate de inteligenţa artificială, deoarece rezultatele nu erau adecvate.

39% au spus că verificarea şi corectarea materialelor produse de AI le-a consumat mai mult timp decât realizarea propriilor variante de la zero.

41% au observat o creştere semnificativă a timpului necesar pentru revizuirea şi verificarea materialelor de când inteligenţa artificială a fost introdusă în procesele creative.

Aceste rezultate sugerează că economiile de timp promise de automatizare nu sunt garantate. Dacă rezultatele necesită intervenţii repetate, avantajul iniţial poate dispărea, iar volumul total de muncă poate chiar să crească.

În plus, utilizarea fără verificare a materialelor generate automat poate crea probleme care depăşesc simpla pierdere de timp, afectând acurateţea documentelor, calitatea produselor şi încrederea în rezultatele muncii.

Lipsa regulilor de verificare amplifică riscurile
Una dintre problemele semnalate de participanţi este absenţa unor proceduri clare pentru verificarea conţinutului generat cu ajutorul AI. Aproximativ 58% dintre respondenţi au indicat lipsa unor reguli bine definite în acest domeniu.

Fără criterii clare privind verificarea şi aprobarea materialelor, angajaţii pot ajunge să folosească rezultate care conţin inexactităţi, informaţii nesolicitate sau afirmaţii care nu pot fi susţinute de surse credibile.

Problema este cu atât mai importantă în companiile care încurajează utilizarea intensivă a inteligenţei artificiale, dar nu stabilesc şi responsabilităţi precise pentru controlul calităţii. În asemenea situaţii, productivitatea aparentă poate creşte, în timp ce volumul de muncă necesar pentru identificarea şi remedierea greşelilor rămâne ascuns.

Investiţiile în AI nu garantează creşterea productivităţii

Rezultatele cercetării ridică semne de întrebare privind strategiile companiilor care au investit masiv în inteligenţa artificială, au reorganizat fluxurile de lucru în jurul acestor instrumente sau au redus personalul mizând pe automatizare.

În teorie, AI-ul ar trebui să reducă timpul necesar îndeplinirii sarcinilor repetitive şi să le permită angajaţilor să se concentreze asupra activităţilor cu valoare mai mare. În practică, însă, beneficiile depind de tipul sarcinilor, de calitatea instrumentelor utilizate şi de capacitatea angajaţilor de a verifica rezultatele.

O altă dificultate este creşterea costurilor. Încercarea de a compensa rezultatele slabe prin utilizarea unor modele mai performante, prin solicitări repetate sau prin consumul unui număr mai mare de tokenuri poate duce la cheltuieli tot mai mari, fără o îmbunătăţire proporţională a productivităţii.

Astfel, unele companii riscă să înlocuiască problemele tradiţionale de organizare cu unele noi: costuri de operare mai ridicate, timp suplimentar pentru verificare şi o dependenţă mai mare de instrumente ale căror rezultate nu pot fi folosite întotdeauna fără intervenţie umană.

În concluzie, inteligenţa artificială poate creşte productivitatea, dar numai atunci când este utilizată în mod adecvat şi însoţită de proceduri eficiente de control al calităţii. Studiul Use.AI sugerează că adoptarea pe scară largă a acestor instrumente, fără reguli clare şi fără evaluarea atentă a rezultatelor, riscă să transforme economiile de timp promise în muncă suplimentară şi costuri greu de justificat.