UE propune interzicerea reţelelor sociale pentru copiii sub 13 ani şi acces gradual pentru adolescenţi

Comisia Europeană pregăteşte un set de măsuri inspirate din iniţiative similare adoptate în Australia şi Marea Britanie, care vizează limitarea accesului copiilor şi adolescenţilor la reţelele sociale. Propunerea prevede interzicerea utilizării platformelor de socializare de către copiii sub 13 ani, precum şi introducerea unui sistem de acces gradual pentru minorii care nu au împlinit vârsta majoratului.

Un element central al iniţiativei este eliminarea posibilităţii ca minorii să îşi declare în mod fals vârsta pentru a accesa platformele online. Comisia doreşte introducerea unor reguli clare privind verificarea vârstei şi sancţiuni semnificative pentru companiile care nu respectă aceste obligaţii.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a afirmat că dovezile prezentate de specialişti privind impactul utilizării excesive a reţelelor sociale asupra sănătăţii mintale a copiilor sunt „convingătoare”. În opinia sa, accesul etapizat la aceste platforme, în funcţie de vârstă, ar putea reduce riscurile asociate. Oficialul european a comparat această abordare cu restricţiile existente pentru conducerea unui autovehicul sau consumul de alcool, subliniind că şi accesul la reţelele sociale ar trebui condiţionat de o vârstă minimă.

Potrivit propunerii, copiii sub 13 ani ar putea utiliza reţelele sociale doar sub supravegherea părinţilor sau a altor persoane responsabile, precum cadrele didactice. După această vârstă, accesul ar urma să fie extins treptat, în funcţie de capacitatea platformelor de a demonstra că oferă un mediu sigur şi adecvat pentru adolescenţi. Verificarea vârstei ar putea fi realizată printr-un serviciu unic, aprobat la nivel european, conceput astfel încât să protejeze confidenţialitatea utilizatorilor.

Ursula von der Leyen a subliniat, de asemenea, că platformele digitale trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru siguranţa utilizatorilor, la fel cum producătorii auto răspund pentru siguranţa vehiculelor pe care le comercializează. Ea a atras atenţia asupra mecanismelor considerate adictive, precum derularea infinită a conţinutului, redarea automată a videoclipurilor, personalizarea algoritmică şi notificările persistente, acuzate că urmăresc menţinerea utilizatorilor conectaţi cât mai mult timp. În acest context, Comisia a anunţat că va aplica cu stricteţe prevederile Legii privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA) în investigaţiile actuale şi viitoare.

Specialiştii avertizează că timpul excesiv petrecut în faţa ecranelor reduce timpul dedicat activităţilor în aer liber, mişcării şi somnului, cu efecte negative asupra sănătăţii şi dezvoltării copiilor. Utilizarea dispozitivelor digitale de la vârste foarte mici limitează, totodată, interacţiunile directe şi explorarea mediului înconjurător, aspecte esenţiale pentru dezvoltarea socio-emoţională. Raportul evidenţiază că anumite funcţionalităţi ale platformelor stimulează comportamente repetitive, precum verificarea compulsivă a telefonului sau teama de a pierde informaţii importante (FOMO).

Experţii atrag atenţia şi asupra efectelor algoritmilor care prioritizează conţinutul cu potenţial ridicat de interacţiune. Aceştia pot contribui la scăderea stimei de sine, creşterea nivelului de stres şi amplificarea răspândirii dezinformării şi a discursului instigator la ură.

Dacă va fi adoptată, iniţiativa ar transforma Uniunea Europeană în cea mai mare comunitate de state care impune limite de vârstă pentru accesul la reţelele sociale, exercitând o presiune semnificativă asupra marilor platforme pentru a adopta standarde mai ridicate de protecţie a minorilor.

Totodată, experţii subliniază că obiectivul propunerii nu este eliminarea reţelelor sociale, ci utilizarea acestora în condiţii de siguranţă. Ei arată că, atunci când copiii beneficiază de competenţe digitale şi folosesc platforme dezvoltate responsabil, acestea pot avea efecte pozitive asupra relaţiilor sociale, exprimării personale, învăţării şi implicării civice.