
România se află pe prima listă de state membre ale Uniunii Europene cu planul pentru SAFE aprobat şi este printre ţările care avansează cel mai rapid în acest proces, a declarat ministrul Economiei, Irineu Darău, potrivit Mediafax. Oficialii încearcă să finalizeze toate contractele până la termenul-limită de 31 mai, deoarece după această dată vor mai fi posibile doar achiziţii comune.
Ministrul Economiei s-a întâlnit luni cu reprezentanţi ai sindicatelor, patronatelor şi companiilor private şi de stat pentru discuţii privind viitorul industriei de apărare din România şi implementarea instrumentului SAFE, aflat în ultima etapă înainte de termenul-limită de contractare.
România a obţinut a doua cea mai mare alocare din Uniunea Europeană prin programul SAFE – peste 16,6 miliarde de euro. Pentru accesarea fondurilor, statul trebuie să selecteze companiile cu care vor fi semnate contractele ce trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2030.
Cum vor fi folosiţi banii din SAFE
Conform cadrului stabilit, finanţarea prin credite cu dobândă redusă, de aproximativ 3%, va fi utilizată astfel:
9,53 miliarde euro pentru înzestrarea Armatei Române şi infrastructura asociată;
4,2 miliarde euro pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor, inclusiv tronsoanele Paşcani–Ungheni şi Paşcani–Siret ale Autostrăzii Moldovei;
2,8 miliarde euro pentru Ministerul Afacerilor Interne şi alte structuri din sistemul naţional de apărare.
În total, sunt prevăzute 21 de proiecte care implică Ministerul Apărării Naţionale, dintre care zece presupun achiziţii comune cu alte state, iar 11 reprezintă achiziţii individuale ale României.
Şeful Cancelariei premierului, Mihai Jurca, anunţase anterior că România a primit contractul-cadru de finanţare din partea Comisiei Europene, în valoare de aproximativ 16,6 miliarde euro.
Irineu Darău: „SAFE este o oportunitate uriaşă pentru România”
„Am transmis ideea importantă că trebuie să facem un drum împreună. Îmi doresc ca, dincolo de anumite instabilităţi politice, să continue acest dialog între instituţii şi mediul privat, respectiv companiile de stat şi posibilii investitori. (…) SAFE-ul este o oportunitate mare, uriaşă”, a declarat Irineu Darău la finalul discuţiilor.
Ministrul a explicat că programul SAFE reprezintă aproximativ 1% din PIB-ul României anual pe durata implementării şi a subliniat importanţa localizării producţiei în România.
„Dacă în SAFE reuşim să impunem aproximativ 50% localizare reală măsurabilă în România, nu pot decât să-mi doresc pe viitor că fiecare procent din PIB cheltuit în apărare va avea acelaşi principiu”, a spus acesta.
Ministrul respinge ideea unei industrii de apărare izolate
Irineu Darău a respins ideea că România ar putea dezvolta o industrie de apărare complet independentă.
„Există în spaţiul public unele declaraţii care sugerează că am putea să avem industrie naţională de apărare izolată de rest, că am putea să facem 100% localizare. Eu spun că este un narativ fals”, a afirmat ministrul.
Acesta a explicat că obiectivul este atragerea investiţiilor străine, transferul de tehnologie şi dezvoltarea capacităţilor locale de producţie.
SAFE şi avantajele financiare pentru România
Potrivit ministrului, SAFE oferă României acces la finanţare mult mai avantajoasă decât împrumuturile clasice.
„SAFE înseamnă un instrument de apărare comună a Europei. România va lua împrumuturi cu 3% dobândă, când în România e undeva la 7%. (…) Statele europene îşi mutualizează împrumuturile şi duc dobânzile în jos, iar acesta este un beneficiu net pentru România”, a declarat Irineu Darău.
Termenul-limită rămâne 31 mai
Ministrul Economiei a insistat că termenul de 31 mai este unul ferm.
„Este foarte important, pentru că dacă trece 31 mai, singura posibilitate va mai fi de achiziţii comune, unde nu vom mai avea un cuvânt atât de greu de spus pe localizare în România”, a explicat acesta.
În privinţa şanselor ca România să finalizeze toate procedurile la timp, Irineu Darău a declarat:
„Eu cred că vom ajunge. În orice caz, Guvernul face tot ceea ce ţine de el.” (sursa stiripesurse.ro)
Articole similare: MApN răspunde în scandalul navelor militare: „Oferta Damen Galaţi nu include sisteme esenţiale de luptă”