FOTO: Vernisajul expoziţiei „Studio 26”, la Galeria „Nicolae Mantu” din Galaţi

Vineri, 6 martie 2026, la Galeria de Artă „Nicolae Mantu” din Galaţi a avut loc vernisajul expoziţiei „Studio 26”, un proiect realizat de Facultatea de Arte din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Galaţi. Expoziţia reuneşte proiectele masteranzilor din anii I şi II şi oferă o imagine relevantă asupra direcţiilor de cercetare artistică dezvoltate în mediul universitar local.

Evenimentul a adus împreună artişti, profesori, studenţi şi iubitori ai artei. Printre cei prezenţi s-a aflat şi profesorul inginer Cătălin Fetecău, cadru didactic la Facultatea de Mecanică a universităţii gălăţene, cunoscut pentru interesul său constant pentru cultură şi arte vizuale.

Discursuri şi context academic

Deschiderea expoziţiei a fost marcată de intervenţiile conducătorilor de proiect Liviu Nedelcu, conferenţiar universitar la Facultatea de Arte şi specialist în artă modernă şi Tudor Şerban, lector universitar şi coorganizator al expoziţiei. De asemenea, a luat cuvântul artista Cristiana Ştefania Culiţă, vicepreşedinte al filialei locale a Uniunii Artiştilor Plastici.

Expoziţia prezintă creaţiile masteranzilor:

• Anul I: Alina Achim, Gabriela Andone, Marcela Anton, Cristina Arghir, Iuliana Cârstoiu, Capitolina Furtună, Georgiana Irimia, Justinian Matyaşi, Alexia Mereuţă, Florentina Oprea, Adina Radu.
• Anul II: Ilona Ciorîţă, Simona Doroftei, Luiza Munteanu, Cătălin Negoiţă, Alexandra Popa, Florentina Stănescu, Catrina Nicoleta Ungureanu, Codrin Vasiloancă-Smirnoff.

Coordonarea artistică aparţine profesorilor Liviu Nedelcu şi Tudor Şerban, cadre didactice care promovează o pedagogie orientată spre experiment şi cercetare artistică.

Un laborator de experiment postmodern

Expoziţia „Studio 26” poate fi privită ca un laborator de explorare artistică în care studenţii îşi testează limbajele vizuale şi conceptuale. Majoritatea lucrărilor se înscriu în zona postmodernismului, curent care respinge rigiditatea modernismului şi propune o pluralitate de stiluri, tehnici şi referinţe culturale.

Arta postmodernă estompează graniţele dintre „arta înaltă” şi cultura populară, folosind tehnici precum instalaţia, ready-made-ul, fotografia, obiectele recuperate sau multimedia. În acest context, expoziţia reflectă preocupări variate: memorie, identitate, spiritualitate, ironie culturală sau reinterpretarea istoriei artei.

Profesorul Liviu Nedelcu, absolvent al Facultăţii de Arte din Iaşi, clasa profesorului Dan Hatmanu, membru al Uniunea Artiştilor Plastici din România şi doctor al Universitatea de Vest din Timişoara, este unul dintre promotorii acestei deschideri conceptuale în mediul artistic gălăţean.

Criticul de artă Constantin Prut descria stilul său ca pe o combinaţie între intensitatea expresionistă şi construcţia conceptuală, în care tuşele spontane şi accentele cromatice creează un discurs vizual energic, adesea completat de referinţe autobiografice sau istorice.

Am ales doua lucrări reprezentative pentru o descriere mai detaliată:

• Ilona Ciorîţă propune o compoziţie picturală în care apare o fereastră aburită, pe suprafaţa căreia sunt desenate cu degetul trei siluete – un bărbat, o femeie şi un copil. Imaginea sugerează fragilitatea memoriei şi nostalgia copilăriei, evocând o atmosferă onirică şi melancolică. Printr-o tehnică picturală clasică, artista construieşte un spaţiu interior al amintirilor, invitând privitorul la o reflecţie intimă asupra trecutului.
• La polul conceptual se află lucrarea lui Codrin Vasiloancă-Smirnoff, o instalaţie de tip ready-made combinat. Un cântar în care se află un craniu uman devine simbolul unei evaluări metaforice – nu a greutăţii materiale, ci a valorii spirituale şi filosofice a existenţei. Lucrarea trimite spre domeniul tanatologiei culturale, analizând percepţiile asupra morţii în diferite tradiţii şi sisteme de gândire.

În acest context, ecoul poetic al lui Alexandru Macedonski din „Filosofia morţii” pare să completeze reflecţia artistică asupra finitudinii:

„Dar ce e după moarte?… Mai este altă viaţă
Când sângele s-opreşte de frigul ce-l îngheaţă?…”

Instalaţia devine astfel un instrument de meditaţie asupra condiţiei umane, asupra limitei dintre viaţă şi memorie.

Galaţiul şi arta ultra-contemporană

Într-un context global în care arta ultra-contemporană – realizată în special de artişti născuţi după 1974 – cunoaşte o expansiune rapidă pe piaţa internaţională, iniţiative precum „Studio 26” ridică o întrebare legitimă: poate Galaţiul să intre în dialog cu arta actuală?

Răspunsul pare să fie afirmativ. Colaborarea dintre mediul academic şi organizaţiile profesionale, precum parteneriatul dintre Facultatea de Arte şi Uniunea Artiştilor Plastici din România, oferă tinerilor artişti platforme reale de expunere şi experiment.

Expoziţia „Studio 26” demonstrează că scena artistică locală este capabilă să producă lucrări care dialoghează cu tendinţele internaţionale: interdisciplinaritate, instalaţie, conceptualism, reinterpretarea memoriei şi explorarea identităţii.

În acest sens, Galaţiul nu este un spaţiu periferic al artei româneşti, ci un loc în care se formează noi generaţii de artişti pregătiţi să intre în conversaţia globală a artei contemporane.

Expoziţia poate fi vizitată la Galeria de Artă „Nicolae Mantu”, de luni până vineri, între orele 10:00 şi 18:00.