Foaierul Sălii „Ion Petrovici” din tecuci a găzduit pe 29 martie o masă rotundă sub genericul „Lacrimile istoriei”. Evenimentul organizat de către Casei de Cultură Tecuci, Viorel Burlacu, i-a avut ca invitaţi pe prof.dr. Ioan Şiştanu, lect. dr. Artur Tulus, lect. dr. George Enache şi lect.dr. Constantin Ardelen. Principalele teme ale dezbaterii au fost: „Basarabia, pământ românesc” şi „Masacrul de la Fântâna Albă de la 1 aprilie 1951”.
În prima parte a discuţiilor, invitaţii au supus atenţiei publicului problemele Basarabiei şi percepţia realităţii. A fost prezentat modul diferit de a percepe şi simţi românismul sub toate aspectele. În sprijinul argumentelor au fost prezentate şi o serie de secvenţe cinematografice din ecranizarea „Nuntă în Basarabia”, secvenţe din care s-au desprins trei mari clişee. Unul este tradiţia, care pentru basarabeni este deosebit de importantă, încărcându-se prin eforturi colosale a se menţine, pe când la români, fiind un drept ce îl au, există acea superficialitate care duce la dispariţia tradiţiei de-a lungul timpului. Un alt clişeu important, punctat în mod deosebit în ecranizare, este ecartamentul, acesta a fost schimbat de Stalin astfel încât să nu fie posibilă o eventuală invazie, iar calea ferată reprezenta principala cale de rulare. Drapelul românesc este de extremă importantă, la aceştia naţionalismul manifestându-se sub toate aspectele, pe când românii se debarasează de bunăvoie de tradiţii pentru a căpăta identitate europeană, astfel că steagul românesc este schimbat fără prea mare bătaie de cap cu cel albastru cu 12 stele. Ideea de final a fost aceea că perspectiva clară de unire este aceea de a deveni europeni, iar un pas în acest sens este faptul că toate generaţiile se străduiesc să înveţe cât mai bine limba engleză.
Prof.dr. Ioan Şiştanu a readus în discuţie problematica deportărilor din Basarabia, implicit a masacrului de la Fântâna Albă, din 1 aprilie 1951, unde 2.489 de deportaţi, copii, bătrâni, femei, au fost împuşcaţi şi îngropat în gropi comune.
Finalul evenimentului a fost marcat de lansarea de carte a prof. Valentin Vodea - „Monumente de arhitectură din Galaţi de la sfârşitul secolului IX, începutul secolului XX”. Această lucrare, aflată la al doilea volum, prezintă adevărate mărturii în piatră ale unei epoci trecute, aici regăsindu-se cele mai reprezentative clădiri din Galaţi.
