Noua lege a salarizării provoacă controverse: demnitarii ar urma să primească majorări, în timp ce profesorii şi medicii reclamă pierderi

Proiectul noii legi a salarizării, prezentat de Guvern ca o reformă menită să reducă inechităţile din sistemul public, este contestat de sindicate şi de reprezentanţi ai unor instituţii, care susţin că acesta favorizează demnitarii şi funcţiile de conducere, în timp ce profesori, medici şi alţi angajaţi din sectorul public ar putea avea venituri îngheţate sau chiar diminuate prin reducerea unor sporuri.

Noua grilă salarială este construită pe o valoare de referinţă de 4.100 de lei, înmulţită cu coeficientul aferent fiecărei funcţii. Proiectul, publicat în forma actualizată pe 17 iulie, ar urma să intre în vigoare de la 1 decembrie 2026, iar valoarea de referinţă va fi menţinută şi pe parcursul anului 2027. Potrivit Ministerului Muncii, documentul îndeplineşte jaloanele asumate prin PNRR şi are avizul Ministerului Finanţelor.

Potrivit proiectului, un deputat sau senator va avea un coeficient de 6,00, corespunzător unei indemnizaţii brute de 24.600 de lei. Secretarul general al Guvernului ar urma să ajungă la 26.650 de lei, iar alte funcţii de conducere beneficiază, de asemenea, de coeficienţi ridicaţi.

Pentru secretarii de stat şi subsecretarii de stat sunt prevăzute majorări eşalonate până în 2031. De exemplu, indemnizaţia unui secretar de stat ar urma să crească de la aproximativ 16.640 de lei la 22.960 de lei, iar cea a unui subsecretar de stat de la 14.560 la 20.910 lei.

Şi aleşii locali sunt incluşi în calendarul de majorări. În cazul primarului unui municipiu reşedinţă de judeţ, indemnizaţia ar urma să crească etapizat până la 24.600 de lei în 2031, iar cea a primarului general al Capitalei ar putea ajunge la 26.650 de lei.

În educaţie, proiectul stabileşte un coeficient de 2,38 pentru un profesor din învăţământul preuniversitar cu gradul I şi peste 25 de ani vechime, ceea ce înseamnă un salariu de bază de 9.758 de lei. Profesorii universitari şi medicii primari sunt încadraţi la coeficientul 4,00, echivalentul unui salariu de bază de 16.400 de lei.

Proiectul modifică şi modul de acordare a unor drepturi salariale. Indemnizaţia pentru dirigenţie nu va mai fi raportată la salariul de bază, ci va reprezenta 10% din valoarea de referinţă, adică 410 lei brut. Totodată, gradaţia de merit ar urma să fie înlocuită cu un premiu de performanţă cuprins între 10% şi 20%, acordat în limita fondurilor disponibile şi pentru cel mult 30% dintre posturile ocupate.

Sindicatele din educaţie au solicitat retragerea proiectului, susţinând că acesta nu elimină inechităţile salariale şi afectează drepturile obţinute în urma protestelor din 2023.

Şi în sistemul sanitar există nemulţumiri. Deşi salariile de bază sunt menţinute sau cresc în unele cazuri, reprezentanţii SANITAS susţin că reducerea sporurilor pentru condiţiile de muncă şi diminuarea plăţilor pentru activitatea desfăşurată în weekend şi în zilele de sărbătoare ar putea conduce la scăderi importante ale veniturilor totale.

Potrivit simulărilor sindicatului, reducerea sporului pentru condiţii de muncă de la 85% la 20% ar putea însemna pierderi de aproximativ 25% pentru medicii primari şi specialişti, iar pentru unele categorii de personal medical diminuările estimate sunt şi mai mari. Ministerul Sănătăţii a transmis, la rândul său, observaţii asupra proiectului şi a solicitat modificarea unor prevederi privind sporurile şi coeficienţii de salarizare.

Ministerul Muncii susţine că niciun angajat nu va avea un salariu mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026. Pentru situaţiile în care noua grilă ar conduce la un venit inferior este prevăzut un mecanism denumit „diferenţă salarială tranzitorie”, prin care veniturile sunt menţinute până când salariul rezultat din noua grilă ajunge la acelaşi nivel. Sindicatele atrag însă atenţia că acest mecanism poate conduce la îngheţarea veniturilor pentru mai mulţi ani, în condiţiile în care eventualele majorări viitoare ar acoperi doar această diferenţă.

Proiectul a fost contestat şi în instanţă. Curtea de Apel Bucureşti a dispus, pe 21 iulie, suspendarea procedurii privind forma proiectului publicată pe 17 iulie, până la soluţionarea definitivă a acţiunii deschise de Federaţia SANITAS. Hotărârea poate fi atacată cu recurs. (sursa stiripesurse.ro)