Deşi nu a trimis nicio notificare oficială la Comisia Europeană, Spania are de gând să limiteze accesul pe piaţa muncii pentru români. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, Spania ar fi cea de-a 15-a ţară din Europa în care România are restricţii în ceea ce priveşte piaţa muncii.
Într-o scrisoare deschisă, miniştrii Muncii din cele două ţări vizate - Romania şi Bulgaria, Sebastian Lăzăroiu şi Totiu Mladenov, adresată comisarului european pentru Muncă şi Afaceri Sociale, Andor Laszlo, îi cer să susţină ridicarea tuturor restricţiilor de pe piaţa europeană a muncii pentru cetăţenii lor începând cu 2012. Cele două ţări, care au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, au solicitat comisarului european să întocmească un raport privitor la circulaţia liberă a forţei de muncă din cele două ţări şi care să poată constitui o bază de discuţie pentru liberalizare. "Un astfel de document ar ajuta statele membre care încă menţin restricţii de muncă pentru români şi bulgari să decidă în favoarea încetării lor", se spune în scrisoare.
Cei doi miniştri au amintit că libera circulaţie a persoanelor este unul dintre drepturile fundamenta le din UE. În plus, în opinia lor, tendinţele în mişcarea forţei de muncă din noile membre ale UE nu justifică existenţa unor asemenea restricţii.
Þările europene au dreptul să menţină restricţiile de muncă pe o perioadă de şapte ani de la aderare, în privinţa muncitorilor români, conform Tratatului de aderare. România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, iar data limită de ridicare a restricţiilor este 1 ianuarie 2014. La sfârşitul anului 2011 expiră cea de a două perioadă a restricţiilor, iar zece ţări continuă să aplice restricţii pentru muncitorii români şi bulgari. Acestea au dreptul să le păstreze pentru încă doi ani, până la sfârşitul anului 2013. Cum România şi Bulgaria au aderat la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, data limită de ridicare a restricţiilor este 1 ianuarie 2014. 15 ţări europene au liberalizat piaţa muncii, dar alte zece, nu. Tratatul de aderare prevede o revizuire a restricţiilor pînă la 31 decembrie 2011, când ţările care încă menţin restricţiile de muncă trebuie să notifice Comisia Europeană în privinţa unei decizii.
1. Austria - Cetăţenii români care doresc să lucreze în Austria au în continuare nevoie de un permis de muncă (Beschäftigungsbewilligung), care trebuie solicitat de către angajator. Începând cu 1 ianuarie 2008 Austria şi-a deschis piaţa muncii pentru cetăţenii noilor state membre ale UE, inclusiv România şi Bulgaria, pentru 50 de grupe de meserii. Potrivit noilor reglementări, se pot elibera aprobări de muncă pentru domeniul construcţiilor, construcţiilor de maşini, bucătari şi ospătari.
2. Belgia - Pentru ca un cetăţean român să obţină permisul de muncă, este necesar ca un angajator din Belgia să înainteze autorităţilor competente o cerere pentru a obţine autorizaţia de muncă pentru cetăţeanul în cauză. Odată ce autorizaţia de ocupare este obţinută de către angajator, lucrătorul va obţine şi el permisul de muncă. Românii vor beneficia de o „procedură accelerată şi simplificată” de obţinere a permisului de muncă (5 zile) în cazul în care vor să ocupe un loc de muncă într-una dintre funcţiile declarate „critice”, respectiv pentru care piaţa belgiană a muncii este în imposibilitatea de a satisface oferta de locuri de muncă. Meseriile considerate "critice", pentru care se caută forţă de muncă străină, sunt oferite în patru mari regiuni: Valonia (90 de meserii), Flandra (113), Comunitatea germanofonă (53) şi Bruxelles (52).
3. Elveţia - Pentru România şi Bulgaria sunt instituite măsuri tranzitorii până în anul 2016, cu posibilitatea prelungirii până în 2019. În prima etapă tranzitorie (2009 – 2016) sunt adoptate restricţii ale dreptului de angajare în Elveţia. Un angajator elveţian poate angaja un lucrător din România sau Bulgaria numai dacă pentru locul de muncă respectiv nu a găsit pentru angajare un cetăţean elveţian sau un cetăţean din celelalte state membre ale UE. Numărul anual de permise de muncă este variabil. Cea de-a doua etapă tranzitorie (2016-2019) reprezintă perioada în care se poate aplica o clauză de protecţie specială, în condiţiile unei imigraţii prea puternice.
4. Franţa - Cetăţenii români care doresc să lucreze în Franţa trebuie să obţină în prealabil o autorizaţie de muncă. Franţa a liberalizat accesul cetăţenilor statelor Uniunii Europene pe piaţa muncii, inclusiv în cazul României, pentru încă 150 de profesii şi meserii, în domenii precum construcţii, comerţ, agricultură, electricitate şi electronică, transporturi, logistică şi turism, industria uşoară, industria de prelucrare a lemnului, grafică, gestiunea şi administrarea întreprinderilor, informatică, cercetare, sistemul bancar şi al asigurărilor, comerţ, servicii casnice, publice, management, sănătate. Totodată, între România si Franţa există un acord bilateral cu privire la schimbul de stagiari semnat la 20.11. 2003 şi ratificat prin Legea nr. 192/2004 şi care are ca scop îmbunătăţirea cunoştinţelor de limbă şi a abilităţilor profesionale. Persoanele care pot aplica pentru un loc de muncă în baza acestui Acord trebuie să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 35 ani şi să deţină un contract de muncă semnat cu un angajator din Franţa (150 stagiari/an).
5. Germania - De la data aderării României la Uniunea Europeană, Germania a impus restricţii în ceea ce priveşte accesul lucrătorilor români pe piaţa muncii din această ţară. Totodată, limitarea s-a extins şi în sfera prestării de servicii de către societăţile stabilite în România, pentru anumite domenii cum ar fi construcţiile şi sectoarele conexe, decoraţiunile interioare şi activităţi de curăţătorie industrială (clădiri, mobile şi autovehicule). Cetăţenii români pot beneficia de locuri de muncă numai pe baza acordurilor bilaterale. Între Germania şi România există 3 înţelegeri bilaterale privind schimbul de forţă de muncă (pentru lucrători sezonieri şi ajutor casnic, pentru lucrători oaspeţi şi pentru lucrători detaşaţi în baza contractelor de prestări servicii) reglementate prin acte normative. Totodată România ia parte anual la programul pentru studenţi (finalizat prin obţinerea de contracte de muncă sezonieră pe perioada vacanţei de vară). Numărul de lucrători care pot fi admişi depinde de cota de lucrători disponibilă numai pentru lucrătorii oaspeţi (500 lucrători/an) şi la contracte lucrări – număr mediu anual.
6. Irlanda - Guvernul irlandez va menţine restricţiile pentru încă cel puţin 3 ani din cauza creşterii numărului de şomeri. Cetăţenii români aflaţi în căutarea unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în această ţară. Permisul de muncă se acordă angajatului, nu angajatorului. Pentru a lucra în Irlanda este nevoie, pe lângă permisul de muncă, de obţinerea unui număr PPS (echivalentul unei înregistrări în reţeaua de asistenţă socială naţională) care se eliberează de Biroul local de Asistenţă Socială.
7. Islanda - Cetăţenii români aflaţi în căutarea unui loc de muncă au nevoie de permis de muncă pentru a lucra în această ţară.
8. Italia - Guvernul italian a hotărât să aplice dispoziţii tranzitorii pentru cetăţenii români începând cu 01.01. 2007. Nu există nicio restricţie în ceea ce priveşte lucrătorii liber profesionişti. Dispoziţiile tranzitorii prevăd deschiderea pentru următoarele sectoare: agricultură, servicii hoteliere şi turism, servicii casnice şi servicii de îngrijire, construcţii, inginerie, management şi muncă înalt calificată, muncă sezonieră. Orice angajator care doreşte să angajeze lucrători români într-unul din sectoarele menţionate mai sus trebuie să respecte reglementările privind ocuparea forţei de muncă în vigoare în prezent şi trebuie să anunţe toate centrele de ocupare a forţei de muncă, precum şi instituţiile competente de securitate şi asistenţă socială. Lucrătorii români trebuie să solicite un permis de şedere oficiului de poliţie competent („Questura”) personal, sau prin poştă.
9. Liechtenstein - Românii care doresc să lucreze în Liechtenstein trebuie să obţină permis de şedere şi de avizare sau înregistrare. Legislaţia aflată în vigoare în Liechtenstein prevede trei tipuri de aprobări de permis de şedere şi de avizare/înregistrare pentru exercitarea de activităţi lucrative, respectiv permis de şedere pe termen scurt - tip L, permis de şedere tip B şi aprobare de stabilire a domiciliului - permis tip C. Permisul tip L se acordă solicitanţilor străini doar pentru şederi scurte, cu termen limitat, cu sejururi neîntrerupte, însumând maxim un an. Permisul de tip B dă dreptul angajaţilor sau celor din SEE şi Elveţia care desfăşoară activităţi lucrative independente, precum şi membrilor de familie ai acestora la un sejur de maximum cinci ani. Permisul tip C dă dreptul cetăţenilor străini să-şi stabilească domiciliul în Liechtenstein după ce a deţinut, în mod legal şi neîntrerupt, timp de 10 ani, o autorizaţie de şedere.
10. Luxemburg - Guvernul luxemburghez a decis să menţină în vigoare măsurile naţionale aplicate statelor UE 10 începând cu data de 01.04.2004. Aceste restrictii sunt valabile şi pentru cetăţenii români. Sectoarele în care se acordă permise de muncă în conformitate cu o procedură minimală şi simplificată sunt: agricultură, hotelier, viticultură. Pentru celelalte sectoare, în funcţie de situaţia de pe piaţa forţei de muncă, procedura acordării permisului de muncă poate fi simplificată şi perioadele de graţie reduse.
11. Malta - Resortisanţii din România va trebui să solicite un permis de muncă pentru a putea intra pe piaţa forţei de muncă din Malta. Fiecare solicitare pentru un permis de muncă va fi evaluată, de la caz la caz. Permisele de muncă vor fi acordate pentru posturile care necesită lucrători calificaţi şi/sau cu experienţă şi pentru ocupaţiile pentru care nu există suficienţi lucrători pe piaţa forţei de muncă din Malta.
12. Norvegia - Pentru a obţine permis de muncă este necesară existenţa unui contract de muncă sau a unei oferte de muncă. Permisul de muncă în Norvegia se obţine în urma unei aplicaţii pentru care sunt necesare următoarele documente: paşaport, contract de muncă/ofertă de muncă, formular de aplicaţie, 2 fotografii, copie legalizată după diploma de absolvire.
13. Marea Britanie - Resortisanţii români care doresc să lucreze în Marea Britanie vor avea nevoie de un permis de muncă înainte de a începe orice activitate, cu excepţia cazului în care sunt scutiţi. În mod normal, acest permis va fi sub forma unui permis pentru lucrătorii români. Pentru anumite categorii de locuri de muncă, resortisanţii români vor putea solicita un permis pentru anumite meserii, la Ministerul de Interne, fără ca angajatorul să solicite un permis de muncă. Aceste categorii sunt următoarele: personalul operaţional de la sol din aeroporturi al unei linii aeriene de cursă lungă; plasamente „Au pair”; lucrători din gospodării particulare; pastori, misionari sau membri ai unui ordin religios; angajaţi guvernamentali delegaţi; doctori pentru studii post-universitare, dentişti şi generalişti rezidenţi; funcţionari particulari dintr-o gospodărie diplomatică; reprezentanţi delegaţi ai unui ziar, agenţie de presă sau organizaţie de difuziune; reprezentanţi unici; profesori sau asistenţi lingvistici; surori medicale calificate delegate care vin pentru o perioadă de practică supravegheată. În cazul în care locul de muncă nu se încadrează într-una din aceste categorii, procesul pentru obţinerea permisului de lucru se va desfăşura în două etape: angajatorul din Marea Britanie solicită aprobarea locului de muncă în conformitate cu acordurile privind permisele de muncă; resortisantul bulgar sau român trebuie să solicite un permis pentru lucrători.
14. Olanda - Persoanele interesate să muncească în Olanda au nevoie de permis de muncă, care va fi obţinut de angajatorul olandez. Acesta va trebui sa facă dovada că pentru locul de muncă respectiv nu a existat niciun aplicant cetăţean olandez sau din state membre UE/EEA, cu excepţia ţărilor care au impuse măsuri tranzitorii. Excepţie de la regula permisului de muncă fac angajaţii cu pregătire deosebită care câştigă cel puţin 45.495 euro/an (sau 33.363 euro/an dacă sunt sub 30 ani), cercetătorii şi lectorii universitari cu vârsta sub 30 ani şi medicii care îşi definitivează studiile de specialitate în Olanda pentru a deveni medici specialişti.
