Grupul auto Stellantis, al cincilea cel mai mare producător de automobile din lume, avertizează că ar putea închide uzine din Europa dacă Uniunea Europeană nu revizuieşte reglementările stricte privind emisiile de CO2. În faţa parlamentului italian, Jean-Philippe Imparato, directorul diviziei europene, a declarat că obiectivele climatice impuse sunt imposibil de atins fără sacrificii majore, estimând că amenzile pentru neconformare ar putea ajunge la 2,5 miliarde de euro în următorii doi-trei ani.
Deşi Bruxelles-ul a acordat o perioadă de tranziţie până în 2027, presiunea pentru accelerarea vânzărilor de vehicule electrice şi restrângerea drastică a ofertei de modele cu motoare termice pune industria într-o poziţie dificilă. Stellantis este prinsă între două opţiuni problematice: forţarea pieţei către electrificare, în condiţii de cerere insuficientă, sau reducerea producţiei de automobile clasice, ceea ce implică închiderea unor unităţi de producţie şi pierderi de locuri de muncă.
Imparato a fost tranşant: „Am două variante: ori forţez segmentul EV, ori elimin ICE. Şi, în consecinţă, închid fabrici”. Printre facilităţile aflate în pericol se numără şi uzina Atessa din Italia, una dintre cele mai importante ale companiei pe continent.
Cu mărci precum Peugeot, Fiat, Citroën, Jeep sau Opel în portofoliu şi o forţă de muncă de aproximativ 250.000 de angajaţi la nivel global, Stellantis riscă să intre într-un impas: adaptarea forţată la norme ecologice stricte ar putea slăbi competitivitatea companiei atât în Europa, cât şi pe pieţele globale, mai ales în faţa rivalilor asiatici care operează cu mai multă flexibilitate.
În paralel, UE rămâne fermă în angajamentul său climatic, impunând producătorilor să îşi modifice drastic „mixul energetic” al flotei, în favoarea electrificării. Totuşi, infrastructura de încărcare rămâne deficitară în multe regiuni, iar preţurile EV-urilor continuă să fie o barieră majoră pentru mulţi consumatori.
Un val de închideri ar produce efecte în lanţ în economia europeană: de la furnizori şi subcontractori până la mii de locuri de muncă directe. Totodată, oferta auto s-ar reduce, iar preţurile — atât pentru maşinile electrice, cât şi pentru cele convenţionale — ar putea creşte semnificativ.
Presiunea asupra industriei ar putea duce şi la externalizarea producţiei în ţări cu norme mai permisive şi costuri mai mici, ceea ce ar însemna o pierdere strategică pentru Europa.
Pentru Stellantis, miza este menţinerea echilibrului dintre adaptarea la tranziţia verde şi protejarea bazei industriale europene. Dar, în lipsa unor ajustări din partea Bruxelles-ului, 2026 s-ar putea transforma într-un punct de cotitură pentru industria auto europeană — cu închideri, relocări şi posibila încetinire a inovaţiei în domeniul mobilităţii sustenabile.
