În 2010 campania prilejuită de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, marcată pe 18 noiembrie, se derulează sub sloganul ”Utilizarea inadecvată a antibioticelor este cauza rezistenţei la antibiotice. Prescrieţi-le cu prudenţă pentru a le păstra eficacitatea!”. Campania se adresează în mod special personalului medical, managerilor şi farmaciştilor şi altor categorii de personale pentru a reduce folosirea inutilă a antibioticelor. Excesul de antibiotice sau folosirea acestora după ureche reprezintă cel mai mare pericol al utilizării antibioticelor. În mod normal, înainte de utilizarea lor ar trebui să se facă o antibiogramă, dar cel mai adesea aşa ceva este ”economic” imposibil.
”Efectuarea antibiogramei şi dirijarea antibioterapiei în funcţie de rezultatele sale ar trebui să fie obligatorie. Dar, din motive de cele mai multe ori financiare, acest lucru nu se face. Utilizarea antibioticelor fără indicaţia prealabilă a medicului, la întâmplare, în orice stare febrilă, fără respectarea dozelor prescrise ori nerespectarea duratei tratamentului, a căii de administrare, asocierile greşite sunt doar câteva dintre cauzele care duc la selectarea de tulpini rezistente la antibiotice. Rezistenţa microbiană reprezintă cea mai importantă problemă ridicată de folosirea antibioticelor. În spitale utilizarea unor antibiotice mai ieftine duce la o creştere a duratei tratamentului, ce aduce implicit o creştere a costurilor spitalizării. În căminele cu vâstnici neinstituţionalizaţi, pentru că nu există condiţii de identificare pentru germenii patogeni, o primă intenţie de tratament este cel mai frecvent iniţială de 3-4 zile, după care, simptomatologia ameliorându-se, pacientul refuză continuarea medicaţiei iar infecţia se poate croniciza”, a precizat dr. Costinela Georgescu, şef lucrări Catedra de Farmacologie a Facultăţii de Medicină Galaţi.
Studii europene au arătat că este foarte probabil ca un pacient spitalizat să primească antibiotice şi că un procent de până la 50% din toate antibioticele utilizate în spitale pot fi prescrise inadecvat.
”Efectuarea antibiogramei şi dirijarea antibioterapiei în funcţie de rezultatele sale ar trebui să fie obligatorie. Dar, din motive de cele mai multe ori financiare, acest lucru nu se face. Utilizarea antibioticelor fără indicaţia prealabilă a medicului, la întâmplare, în orice stare febrilă, fără respectarea dozelor prescrise ori nerespectarea duratei tratamentului, a căii de administrare, asocierile greşite sunt doar câteva dintre cauzele care duc la selectarea de tulpini rezistente la antibiotice. Rezistenţa microbiană reprezintă cea mai importantă problemă ridicată de folosirea antibioticelor. În spitale utilizarea unor antibiotice mai ieftine duce la o creştere a duratei tratamentului, ce aduce implicit o creştere a costurilor spitalizării. În căminele cu vâstnici neinstituţionalizaţi, pentru că nu există condiţii de identificare pentru germenii patogeni, o primă intenţie de tratament este cel mai frecvent iniţială de 3-4 zile, după care, simptomatologia ameliorându-se, pacientul refuză continuarea medicaţiei iar infecţia se poate croniciza”, a precizat dr. Costinela Georgescu, şef lucrări Catedra de Farmacologie a Facultăţii de Medicină Galaţi.
Studii europene au arătat că este foarte probabil ca un pacient spitalizat să primească antibiotice şi că un procent de până la 50% din toate antibioticele utilizate în spitale pot fi prescrise inadecvat.
