La alegerile parlamentare din 2016, alegătorii vor primi două buletine de vot: unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Nu se vor mai vota candidaţi, cum s-a întâmplat la scrutinurile din 2008 şi 2012, ci liste de partid cu mai mulţi candidaţi. Pentru prima dată în istoria electorală de după 1989, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota şi prin corespondenţă, dacă şi-au făcut cunoscută în prealabil această opţiune de vot. De asemenea, această categorie de alegători a putut opta şi pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare, în apropiere de domiciliul sau reşedinţa lor din străinătate.
Cum se votează în ţară
În ţară, alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în România care în ziua votării se află în ţară pot să voteze secţiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.
Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în ţară pot vota numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.
În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secţia de votare respectivă, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îndrumă alegătorul să voteze la secţia de votare la care este arondat, în cazul în care este arondat la altă secţie de votare sau înscrie în lista electorală suplimentară persoana care s-a prezentat la vot, dar care este omisă din lista electorală permanent şi are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective.
După ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă, membrii secţiei de votare respective îi încredinţează acestuia buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea "VOTAT". Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot, astfel ca pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. Ştampila cu menţiunea "VOTAT", încredinţată pentru votare, se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea "VOTAT" şi data scrutinului.
Cum votează cetăţenii români din străinătate
În ceea ce priveşte votul în străinătate, scrutinul parlamentar din 11 decembrie 2016 pune la dispoziţie, în premieră după 1989, un nou instrument de vot: votul prin corespondenţă. Legea 288 din 2015 privind votul prin corespondenţă, în vigoare din 19 noiembrie 2015, se aplică astfel doar cetăţenilor români care au reşedinţa sau domiciliul în străinătate şi doar la alegerile parlamentare, prezidenţiale, europarlamentare şi referendumurile naţionale, nu şi la alegerile locale.
Prin reşedinţă în străinătate se înţelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuinţa secundară, alta decât cea de domiciliu, şi unde posedă un drept legal de şedere mai mare de 90 de zile.
Cetăţenii români care vor să voteze au trebuit să se înscrie în Registrul electoral şi să facă dovada domiciliului sau reşedinţei în străinătate. Cererea de înscriere în Registrul electoral a putut fi descărcată de pe site-ul Ministerului de Externe (mae.ro/parlamentare-2016) sau de pe cel al Autorităţii Electorale Permanente (AEP). Cererea a conţinut două opţiuni: pentru votul prin corespondenţă sau pentru votul la secţia de votare înfiinţată la cerere. Cererea a trebuit completată cu datele personale (nume, preunume, CNP, adresa de domiciliu/reşedinţă, cod poştal, adresă de e-mail, data şi semnătura olografă), semnată, datată şi trimisă prin poştă sau depusă personal la misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă. Cererea a trebuit obligatoriu să fie însoţită de actele doveditoare ale domiciliului sau reşedinţei.
Perioada în care cetăţenii români din străinătate s-au înscris în Registrul electoral a fost 1 aprilie — 14 septembrie 2016.
Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă nu este valabilă decât pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.
Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă trebuie să ajungă la alegătorii care şi-au exprimat intenţia de vot până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei alegerilor. Garanţia transmiterii documentelor în termenul menţionat trebuie asigurată de către Compania Naţională Poşta Română S.A.
Alegătorii trebuie de asemenea să confirme în mod obligatoriu faptul că au primit documentele necesare votării. Documentele transmise alegătorilor sunt: un plic exterior autoadresat, prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, pe care sunt imprimate numele şi prenumele alegătorului, adresa lui de corespondenţă, adresa biroului electoral pentru votul prin corespondenţă şi un cod de bare care asigură identificarea unică a alegătorului; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz (plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea "VOTAT" , prevăzut cu elemente de siguranţă); certificatul de alegător; buletinul de vot prin corespondenţă; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.
Pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea "VOTAT" în patrulaterul cu candidatul sau partidul pentru care se optează. Se introduce apoi buletinul de vot în plicul interior şi se sigilează plicul. Certificatul de alegător, completat cu data şi semnat olograf, împreună cu plicul interior care conţine buletinul de vot se introduc în plicul exterior, care trebuie sigilat la rândul lui. Toate documentele menţionate sunt incluse într-un al treilea plic, al cărui destinatar este AEP.
Plicul exterior, pe care sunt scrise datele de identificare ale Biroului electoral pentru votul prin corespondenţă se depune la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.
Birourile electorale pentru votul prin corespondenţă verifică dacă plicurile exterioare sunt sigilate, apoi le desigilează, iar dacă plicurile interioare care conţin buletinul de vot sunt integre, atunci ele se introduc sigilate în urnă. Dacă birourile electorale pentru votul prin corespondenţă constată că plicurile cu buletinul de vot sunt deteriorate, dacă plicul nu conţine certificatul de alegător sau dacă în acelaşi plic interior au fost introduse două sau mai multe buletine de vot, atunci votul va fi anulat.
Instituţiile responsabile de imprimarea buletinelor de vot prin corespondenţă, cuprinzându-i pe toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, sunt misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României.
Autorităţile care asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă sunt Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe din România. Totodată, modelul, dimensiunile buletinului de vot şi condiţiile de confecţionare a buletinelor de vot sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Alegătorii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care nu au optat pentru votul prin corespondenţă pot vota la secţia de votare din apropierea domiciliului sau reşedinţei, dacă sunt înscrişi în Registrul electoral sau la secţiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate, dacă nu s-au înscris în Registrul electoral. Alegătorii români cu domiciliul în străinătate pot vota cu paşaportul simplu, paşaportul simplu temporar sau paşaportul simplu electronic, toate acestea trebuind să aibă menţionată ţara de domiciliu. Cetăţenii care au doar reşedinţa în străinătate pot vota cu cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic sau paşaportul simplu temporar.
Secţii de votare se organizează în mod obligatoriu pe lângă toate misiunile diplomatice şi oficiile consulare, secţiile consulare. Noutatea la acest scrutin constă şi în posibilitatea de a se înfiinţa noi secţii de votare, în acele localităţi în care îşi au domiciliul sau reşedinţa, conform Registrului electoral, cel puţin 100 de alegători.
În termen de cel mult 60 de zile de la data începerii perioadei electorale, AEP stabileşte prin hotărâre, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe, sediile secţiilor de votare din străinătate.
Cetăţenii români din străinătate pot verifica secţie de votare la care au fost arondaţi, inclusiv adresa acesteia, prin introducerea datelor personale pe site-ul registrulelectoral.ro.
Până la 17 septembrie 2016, potrivit datelor publicate de AEP, erau înscrişi în Registrul electoral un număr de 609.962 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. Dintre aceştia, un număr 600.290 reprezintă importul de la Direcţia Generală de Paşapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în evidenţele căreia aceştia sunt deţinători ai paşapoartelor CRDS, cu menţiunea "domiciliu în străinătate". Deţinătorii de paşapoarte CRDS cu menţiunea "domiciliu în străinătate" figurează automat în Registrul electoral ca cetăţeni români cu drept de vot în Circumscripţia electorală nr. 43 pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate. Diferenţa de 9.672 persoane (de la 600.290 până la 609.962) este reprezentată de cetăţenii români cu domiciliul în România şi reşedinţa în afara ţării. Dintre cele 9.672 de persoane, 6.937 au optat pentru votul prin corespondenţă, iar 2.735 pentru votul la o secţie de votare din apropierea locuinţei.
