Începând de astăzi (luni, 21 iulie), timp de cinci zile, la Muzeul Satului „Petru Caraman” de la Gârboavele, este deschisă Tabăra de creaţie pentru tinerii gălăţeni interesaţi de tradiţia populară.
Reprezentanţii Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, din cadrul Serviciului Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare au anunţat că Tabăra de creaţie organizată la Muzeul Satului are ca scop iniţierea tinerilor şi familiarizarea acestora cu tradiţia populară prin demonstraţii de meşteşug şi ateliere de creaţie (olărit, maşti populare, pictură pe sticlă şi ouă încondeiate). Astfel, fiecare participant are posibilitatea de a-şi însuşi cunoştinţele şi deprinderile necesare realizării unor obiecte de artă populară, respectând tehnicile tradiţionale. În cadrul taberei se vor organiza sesiuni de vizionare a unor filme documentare etnografice, sesiuni de iniţiere în dansul popular tradiţional şi activităţi de cunoaştere a personalităţilor gălăţene din domeniul etnografiei şi folclorului. Toţi participanţii vor primi şi diplome de participare, la finalul taberei.
La ediţia din acest an s-au înscris 22 de participanţi.
Potrivit iniţiatorilor, proiectul „Tabăra de creaţie” este anul acesta la a doua ediţie şi face parte din programul CCDJ Galaţi „Satul din noi”, care se desfăşoară pe durata lunilor ianuarie-iunie, octombrie-decembrie, prin dezvoltarea unor activităţi culturale comune, în cadrul relaţionării Centrului Cultural cu şcoala ca instituţie, prin punerea în contact a tinerei generaţii cu patrimoniul spiritual specific zonei de sud a Moldovei.
„Muzeul Satului – gospodărie tradiţională” reconstituie sub aspect etnografic tipul de locuinţă specific zonei noastre
În cadrul muzeului se regăsesc trei gospodării tradiţionale din zona Galaţiului, din localităţile Corod, Măstăcani, Cavadineşti, şi o gospodărie tradiţională din raionul Cahul - Republica Moldova. Arhitectura locuinţelor reprezentate din zona Galaţiului corespunde aproximativ sfârşitul sec. XVIII – începutul sec. XIX, un rol important în reconstituirea acestora având cercetările întreprinse de cunoscutul etnolog Eugen Holban şi membrii Secţiei Cercetare, Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tradiţiei Populare din cadrul Centrului Cultural „Dunărea de Jos”.
