Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care interzice guvernului SUA să folosească tehnologii de inteligenţă artificială considerate „woke” sau care nu sunt „neutre ideologic”. Măsura are potenţialul de a influenţa profund modul în care companiile americane dezvoltă şi antrenează modelele AI.
Ordinul atacă în mod direct concepte precum diversitatea, echitatea şi incluziunea, teoria critică a rasei, transgenderismul şi intersecţionalitatea – idei pe care administraţia Trump le descrie drept „ideologii distructive”. Contextul este marcat de competiţia globală dintre AI-ul „democratic” din SUA şi cel „autocratic” din China. În timp ce modelele chinezeşti promovează narativul Partidului Comunist, Trump susţine că şi AI-ul occidental este părtinitor, fiind contaminat de o agendă progresistă care, în opinia sa, „distorsionează adevărul”.
Analiştii avertizează că această decizie ar putea duce la autocenzură în rândul dezvoltatorilor, care ar fi tentaţi să adapteze rezultatele modelelor AI la ideologia guvernului pentru a obţine contracte publice. Deşi un ordin executiv nu are greutatea unei legi, efectele sale pot fi masive, mai ales în contextul în care companii precum OpenAI, Google, Anthropic sau xAI au semnat recent contracte de până la 200 de milioane de dolari cu Departamentul Apărării.
Trump a declarat că „odată pentru totdeauna scăpăm de AI-ul woke” şi a promis că administraţia sa va folosi doar inteligenţă artificială care „caută adevărul şi respectă imparţialitatea strictă”. Totuşi, termenii folosiţi – „neutralitate ideologică” sau „adevăr” – sunt ambigui şi susceptibili la interpretări şi manipulări.
Philip Seargeant, lector în lingvistică aplicată, atrage atenţia că limbajul nu poate fi complet neutru şi că ideea unei obiectivităţi absolute este o iluzie. Valorile impuse de administraţia Trump nu sunt reprezentative pentru întreaga societate americană.
Situaţia este cu atât mai controversată cu cât xAI, compania lui Elon Musk, finanţată de stat, promovează Grok ca un chatbot „anti-woke”. Grok este programat să evite punctele de vedere mainstream şi să ofere răspunsuri contrariene, ceea ce a dus inclusiv la declaraţii antisemite şi elogii la adresa lui Hitler. Cu toate acestea, produsul a fost aprobat pentru utilizare de către agenţiile federale. Profesorul de drept Mark Lemley se întreabă retoric dacă Guvernul va interzice Grok, în ciuda conţinutului său politizat, de vreme ce tocmai a semnat un contract uriaş cu xAI.
Rumman Chowdhury, CEO al Humane Intelligence, avertizează că ordinul prezidenţial riscă să forţeze companiile să îşi modifice seturile de date pentru a respecta o linie ideologică dictată politic. Îngrijorările cresc şi în contextul declaraţiilor recente ale lui Musk, care a sugerat că versiunea Grok 4 ar putea rescrie „întregul corpus al cunoaşterii umane”, ceea ce i-ar oferi un rol de arbitru al adevărului absolut.
Rămâne deschisă întrebarea: cine defineşte „adevărul” în contextul AI? Dacă un model confirmă realitatea schimbărilor climatice, este acesta un semn de partizanat progresist? Cum poate fi neutră o tehnologie creată de oameni, alimentată cu date şi valori inevitabil ideologizate?
