Cei trei profesori universitari metalurgi au primit fiecare titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii „Dunărea de Jos” din Galaţi. Evenimentul de acordare a titlurilor academice pentru cele trei personalităţi Jean - Pierre Paul Celis, de la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia, Pierre Georges Michel Ponthiaux, de la Şcoala Centrală din Paris, Philippe Raoul Jacques Marcus, de la Şcoala Naţională Superioară de Chimie din Paris, s-a desfăşurat ieri în Sala Senatului Universităţii „Dunărea de Jos”. Auditoriul era unul preponderent academic, format din membrii Senatului, rectorul şi prorectorul universităţii, decanul facultăţii, prof. dr. ing. Nicolae Cănău, prodecanul conf. dr. ing. Gheorge Gurău, corpul profesoral al Facultăţii de Metalurgie, Ştiinţa Materialelor şi Mediu. În prezidiu, lângă invitaţii speciali, se afla şi Eugen Chebac, preşedintele Consiliului Judeţului.
Cei trei oameni de ştiinţă constituie modele internaţionale în lumea metalurgiei, iar profesorii universitari gălăţeni erau emoţionaţi şi bucuroşi de vizita acestora, pe care au pregătit-o cu nerăbdare.
Laudatio a fost rostit de către rectorul universităţii, prof. dr. ing. Viorel Mânzu în limba franceză, din consideraţie pentru musafirii speciali, iar aceştia la rândul lor s-au adresat audienţei tot în limbi de circulaţie internaţională.
În intervenţia sa, susţinută în limba lui Shakespeare, Jean - Pierre Paul Celis a rememorat începutul său în ştiinţa metalurgiei, din perioada studenţiei, în care probele se realizau direct cu materiale, fără a se face în prealabil simulări cu ajutorul computerelor, nefiind utilizată tehnologia de ultimă generaţie a zilelor noastre. În prezent, în lumea dezvoltată se utilizează tehnologia modernă, care începe să se implementeze şi la noi, aceasta ajutând foarte mult inginerii metalurgi. Astfel, se elimină prin utilizarea tehnologiei moderne pierderile masive de materie primă, obţinerea multor produse cu defecte de structură, de compoziţie, cu deformări masive. În aceste condiţii se poate vorbi şi de eficientizarea întregului proces tehnologic, onorarea la termen a comenzilor, şi evident, despre profit.
Jean - Pierre Paul Celis a precizat că nu regretă nici măcar o clipă din activitatea de patruzeci de ani desfăşurată în cercetare, faptul că a putut să sprijine foarte mulţi tineri care făceau primii lor paşi în lumea metalurgiei. Evident, ceea ce a încântat întregul auditoriu a fost faptul că cercetătorul şi-a exprimat dorinţa ca într-o viaţă viitoare să poată fi profesor universitar în acelaşi domeniu, pe pământurile româneşti.
Cei trei oameni de ştiinţă constituie modele internaţionale în lumea metalurgiei, iar profesorii universitari gălăţeni erau emoţionaţi şi bucuroşi de vizita acestora, pe care au pregătit-o cu nerăbdare.
Laudatio a fost rostit de către rectorul universităţii, prof. dr. ing. Viorel Mânzu în limba franceză, din consideraţie pentru musafirii speciali, iar aceştia la rândul lor s-au adresat audienţei tot în limbi de circulaţie internaţională.
În intervenţia sa, susţinută în limba lui Shakespeare, Jean - Pierre Paul Celis a rememorat începutul său în ştiinţa metalurgiei, din perioada studenţiei, în care probele se realizau direct cu materiale, fără a se face în prealabil simulări cu ajutorul computerelor, nefiind utilizată tehnologia de ultimă generaţie a zilelor noastre. În prezent, în lumea dezvoltată se utilizează tehnologia modernă, care începe să se implementeze şi la noi, aceasta ajutând foarte mult inginerii metalurgi. Astfel, se elimină prin utilizarea tehnologiei moderne pierderile masive de materie primă, obţinerea multor produse cu defecte de structură, de compoziţie, cu deformări masive. În aceste condiţii se poate vorbi şi de eficientizarea întregului proces tehnologic, onorarea la termen a comenzilor, şi evident, despre profit.
Jean - Pierre Paul Celis a precizat că nu regretă nici măcar o clipă din activitatea de patruzeci de ani desfăşurată în cercetare, faptul că a putut să sprijine foarte mulţi tineri care făceau primii lor paşi în lumea metalurgiei. Evident, ceea ce a încântat întregul auditoriu a fost faptul că cercetătorul şi-a exprimat dorinţa ca într-o viaţă viitoare să poată fi profesor universitar în acelaşi domeniu, pe pământurile româneşti.
