O aniversarea care, la ediţiile precedente era considerată una "cu ştaif" pentru judeţele de la frontieră care o compun (Galaţi, Brăila, Tulcea), anul acesta a trecut aproape nebăgată în seamă. Probabil, spun cârcotaşii, situaţia nefericită din Ucraina (în condiţiile în care Regiunea Odesa, zonă afectată de convulsiile sociale, face parte din euroregiune), dar şi ultimele evenimente produse la nivelul administraţiei judeţului Brăila (unde preşedintele Consiliului Judeţului - parte componentă a Euroregiunii - Bunea Stancu este arestat la domiciliu şi suspendat din funcţie, în urma declanşării unei anchete penale din care nu lipsesc nici oficiali gălăţeni, ca urmăriţi şi suspecţi) au afectat dorinţa organizatorilor de a sărbători cu surle şi trâmbiţe. Cert este că întâlnirea reprezentanţilor unităţilor administrative din compunerea Euroregiunii „Dunărea de Jos”, stabilită joi, 14 august (dată la care se împlinesc cei 16 ani de existenţă a „înfrăţirii transfrontaliere”), la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii „Răsvan Angheluţă", s-a derulat sec, în faţa unei săli aproape goale, şi parcă pe fugă.
La 16 ani de existenţă, Euroregiunea "Dunărea de Jos", condusă până la finele anului 2014 (mandat prestabilit la 2 ani) de reprezentantul judeţului Tulcea, preşedintele Consiliului Judeţului, Horia Teodorescu, pare că vrea să "scape" mai repede de responsabilitatea conducerii acestei entităţi, după o activitate care doar a continuat proiecte deja începute de conducerea precedentă a Euroregiunii. Comentariile neoficiale susţin că preluarea preşedinţiei euroregionale va fi asigurată de partea ucrainiană, în condiţiile în care multe dintre proiectele viitoare vor avea ca beneficiari principali organizaţii, instituţii şi componente administrative din Ucraina, cu care omologii din România şi Republica Moldova vor fi parteneri. Până la şedinţa de predare a atribuţiunilor, la final de mandat, din iarnă, mai sunt, însă, câteva luni. Până una alta, Regiunea Odesa, din Ucraina, parte componenetă a Euroregiunii "Dunărea de Jos" a fost reprezentată la aniversarea celor 16 ani, organizată la Galaţi, doar de un "banal" şef de departament din Administraţia Regională din Odesa şi câţiva responsabili pe proiectele aflate, probabil, în curs de realizare(sau recent încheiate, o prezentare generală nefiind încă făcută). „Moldovenii noştri" au fost ceva mai animaţi, unităţile administrative partenere din Republica Moldova fiind reprezentate în prezidiul Euroregiunii atât de preşedintele raionului Cahul, Avram Micinschi cât şi de Andrei Malaşevschi, preşedintele Consiliului Raional Cantemir, iar în public a fost prezent chiar şi un fost preşedinte al Consiliului Raional din Cahul, Gheorghe Vasilache. Dincolo de lipsa reprezentării judeţului Brăila, judeţul Galaţi, în calitate de gazdă a fost reprezentat la nivel înalt atât de preşedintele Consiliului Judeţului, dr. Nicolae Bacalbaşa cât şi de prefectul Dorin Otrocol. Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, nu a fost prezent, preocupat peste măsură, pesemne, de înmulţirea gropilor din zonele publice din oraş sau poate de lipsa podului promis.
Nu în cele din urmă, Natalia Budescu, directorul executiv al organismului de administrare a relaţiilor şi proiectelor comune transfrontaliere - Asociaţia de Cooperare Transfrontalieră "Dunărea de Jos", a punctat caracterul (mai mult tehnic) al întâlnirii de la Galaţi: conferinţă de lansare a proiectului strategic "Inventarierea, evaluarea şi remedierea surselor antropogenice de poluare din zona Dunării de Jos din Ucraina, România şi Republica Moldova". Aşa cum şi preşedintele în exerciţiu al Euroregiunii, Horia Teodorescu, a afirmat, proiectele comune realizate au fost foarte importante pentru unităţile administrative componente partenere dar şi pentru dezvoltarea zonei transfrontaliere astfel încât alte judeţe (din România) dar şi raioane (din Republica Moldova) s-au arătat interesate să colaboreze şi să adere pe viitor la Euroregiunea "Dunărea de Jos". Finanţările europene atrase prin aceste proiecte au asigurat zonei un factor în plus de stabilitate economică cât şi posibilitatea de a pregăti pentru perioada de finanţare 2014-2020 portofoliul de proiecte "mari", de infrastructură, atât de necesare fiecărei părţi componente.
