În spaţiul rece şi impersonal al unui spital, durerea nu vine niciodată singură. Ea aduce cu sine griji apăsătoare, nopţi nedormite şi neliniştea unei suferinţe care pare fără sfârşit.
Totuşi, în mijlocul tratamentelor şi al aparatelor medicale, tot mai mulţi medici le propun pacienţilor o terapie neaşteptat de simplă şi profund umană: să îşi pună căştile şi să se lase purtaţi de muzica preferată.
Nu este vorba despre magie, ci despre ştiinţă. Atât experienţele din saloane, cât şi cercetările recente arată că melodiile potrivite pot face diferenţa între o noapte chinuitoare şi una mai uşor de suportat.
De la secţiile de recuperare până la Terapie Intensivă sau chiar în confortul propriei locuinţe, din ce în ce mai mulţi pacienţi spun că se simt mai bine atunci când ascultă muzică.
Studii publicate în revistele Pain şi Scientific Reports confirmă: muzica nu înlocuieşte tratamentul medical, dar reduce percepţia durerii şi creşte toleranţa la disconfort – fie în perioada postoperatorie, fie în cazul durerilor cronice.
Elementul-cheie este alegerea personală a melodiilor. Pacientul – sau familia lui – trebuie să decidă ce ascultă, iar audiţia să fie una conştientă, nu doar un fundal sonor. Fenomenul, cunoscut sub numele de „analgezie indusă de muzică”, are explicaţii bine fundamentate.
Cercetătorii fac diferenţa între durerea acută, apărută în urma unei tăieturi sau a unei operaţii, şi cea cronică, în care creierul devine treptat mai sensibil la semnalele de durere. În ambele cazuri, muzica acţionează eficient: distrage atenţia şi, simultan, influenţează starea emoţională, ajutând creierul să „regleze” intensitatea senzaţiei dureroase.
Echipe medicale din mai multe ţări au observat scăderea ritmului cardiac şi a tensiunii arteriale la pacienţii care ascultau muzică după intervenţii chirurgicale. Mulţi dintre ei au avut nevoie şi de doze mai mici de analgezice.
În plus, studiile arată că pacienţii care îşi aleg singuri playlistul suportă durerea mai bine decât cei care ascultă muzică impusă. Nu există un „gen-minune” – contează doar ce îţi place şi cât de atent asculţi.
Psihologii explică acest efect prin faptul că melodiile preferate reactivează amintiri şi emoţii pozitive, reduc anxietatea şi sentimentul de izolare – factori care, altfel, intensifică durerea.
Într-un spaţiu în care pacienţii simt adesea că nu mai deţin controlul, alegerea propriei muzici devine o formă mică, dar preţioasă, de libertate. (sursa stiripesurse.ro)
