Google este vizată de o plângere antitrust depusă la Comisia Europeană de către un grup de publisheri independenţi, care susţin că funcţia AI Overviews le afectează grav activitatea. Funcţia, deja implementată în peste 100 de ţări, oferă utilizatorilor un rezumat generat automat de inteligenţa artificială, afişat direct în pagina de rezultate a căutării. Publisherii afirmă că aceste rezumate reduc semnificativ traficul către site-urile lor, afectând astfel veniturile şi punând în pericol sustenabilitatea presei independente.
Problema principală este că Google foloseşte conţinutul jurnalistic fără consimţământul autorilor, iar opţiunea de a refuza participarea la acest proces este practic inexistentă. Dacă publisherii aleg să nu permită accesul AI-ului la conţinutul lor, riscă să fie eliminaţi complet din rezultatele standard de căutare. Această situaţie este descrisă de reclamanţi ca o dilemă forţată: ori îşi cedează materialele către AI, ori devin invizibili online.
Plângerea oficială, transmisă Comisiei pe 30 iunie 2025, acuză Google că îşi foloseşte poziţia dominantă în piaţa motoarelor de căutare pentru a promova conţinutul generat de propriile sisteme de inteligenţă artificială în detrimentul surselor reale. Potrivit publisherilor, utilizatorii nu mai ajung pe site-urile lor deoarece primesc tot ce caută din rezumatele afişate de AI, care preiau ideile principale din articole fără a menţiona sursele şi fără a oferi vreun beneficiu autorilor.
Organizaţii precum Foxglove Legal din Marea Britanie şi The Movement for an Open Web au semnat plângerea şi cer suspendarea urgentă a funcţiei AI Overviews, până când vor fi stabilite reguli clare care să protejeze producătorii de conţinut. Reprezentanţii Foxglove avertizează că situaţia este una existenţială pentru presă, întrucât Google reduce capacitatea jurnaliştilor de a concura în mod echitabil şi de a supravieţui într-un mediu digital tot mai dominat de AI.
Google neagă acuzaţiile şi susţine că, dimpotrivă, AI Overviews aduce miliarde de clickuri zilnic către site-uri şi contribuie astfel la vizibilitatea publisherilor. Compania afirmă că aceste funcţionalităţi îi ajută pe utilizatori să formuleze întrebări mai bune şi să descopere conţinut relevant. În plus, reprezentanţii Google spun că scăderile de trafic nu pot fi atribuite doar AI-ului, fiind influenţate şi de factori precum interesul publicului, sezonalitatea sau actualizările algoritmilor.
Această apărare, însă, nu convinge toţi jucătorii din industrie. Publisherii susţin că se confruntă cu o nouă formă de concurenţă neloială: AI-ul Google oferă un produs concurent, bazat pe munca lor, fără să îi recunoască, să îi compenseze sau să le ceară acordul. Practic, utilizatorii consumă un conţinut derivat, fără a şti de unde provine şi fără a mai accesa sursa originală.
Situaţia aduce aminte de un proces recent din SUA, unde o companie din domeniul edtech acuză Google că, prin funcţii similare, a diminuat cererea pentru conţinutul său, afectând astfel abonaţii şi veniturile.
Chiar dacă nu eşti jurnalist sau publisher, impactul acestei practici te poate afecta direct. Dacă sursele independente dispar sau devin irelevante, nu vei mai avea acces la reportaje de teren, investigaţii riguroase sau analize bine documentate. Vei rămâne doar cu rezumate impersonale generate de algoritmi, care pot fi incomplete, eronate sau părtinitoare.
Decizia finală aparţine Comisiei Europene, dar presiunea publică poate juca un rol crucial. Într-o lume în care inteligenţa artificială filtrează tot mai mult din ceea ce vedem şi citim, întrebarea esenţială este cine controlează cu adevărat informaţia: un jurnalist care caută adevărul sau un algoritm care caută eficienţa?
