Pe fondul tranziţiei accelerate a industriei auto către propulsia electrică, producătorii chinezi propun o abordare pragmatică şi inovatoare: vehiculele electrice cu autonomie extinsă (EREV – Extended Range Electric Vehicles), care combină propulsia 100% electrică cu un generator pe benzină. Această tehnologie câştigă rapid teren în China şi începe să atragă atenţia şi în Europa, oferind o soluţie atractivă pentru şoferii reticenţi la maşinile electrice clasice.
Modelele EREV funcţionează exclusiv electric la nivelul roţilor, iar motorul pe benzină are rolul de a genera energie doar atunci când bateria scade sub un anumit nivel. Astfel, emisiile sunt considerabil mai mici decât la vehiculele cu motoare termice convenţionale, iar autonomia totală poate depăşi 1.000 km – aşa cum promit modele precum Yangwang U8 şi Exeed ET, prezentate la Salonul Auto din Shanghai 2025.
Potrivit unui raport McKinsey, vânzările de EREV în China au trecut de un milion de unităţi în 2024, reprezentând 6% din piaţa auto. În Europa, modelul Leapmotor C10 a fost deja lansat, iar grupul Stellantis pregăteşte o versiune EREV a pick-up-ului Ram 1500 pentru piaţa americană.
Succesul acestei tehnologii vine într-un moment în care adoptarea vehiculelor electrice stagnează în multe ţări din Europa şi America de Nord, în principal din cauza autonomiei limitate şi a infrastructurii de încărcare insuficiente. EREV-urile se dovedesc a fi o soluţie de compromis eficientă: pot fi folosite zilnic în regim electric urban, dar oferă şi libertatea unui rezervor de benzină pentru drumuri lungi.
Mai mult, costul acestor modele este cu până la 3.000 de dolari mai mic decât al maşinilor electrice standard, deoarece necesită baterii mai mici. Acest aspect le face accesibile pentru un public mai larg şi explică de ce 1 din 4 europeni şi americani iau în calcul achiziţia unui EREV la următoarea schimbare de maşină, conform unor sondaje recente.
Totuşi, dezvoltarea acestei tehnologii întâmpină rezistenţă din partea legislaţiei europene, care impune tranziţia completă la vehicule 100% electrice până în 2035. În acest context, unii producători europeni consideră investiţiile în EREV riscante. Germania, însă, a cerut oficial excepţii pentru tehnologii hibride avansate cu emisii reduse, iar astfel de semnale ar putea deschide calea pentru acceptarea acestor vehicule în Uniunea Europeană.
În paralel, companii ca Renault, Volkswagen şi ZF explorează colaborări cu producători chinezi sau dezvoltă modele proprii EREV pentru a testa reacţia pieţei. Dar, în lipsa unui cadru legislativ clar, industria europeană ezită să investească pe termen lung.
Pe termen scurt, EREV-urile pot fi soluţia-cheie pentru accelerarea tranziţiei către mobilitatea electrică. Rămâne de văzut dacă Europa va adapta regulile la realităţile tehnologice în schimbare sau va lăsa piaţa în mâinile jucătorilor asiatici, care deja câştigă teren.
