Pe fondul unui climat digital tot mai instabil, anul 2024 a evidenţiat o tendinţă alarmantă: majoritatea atacurilor informatice de tip zero-day — cele mai periculoase şi sofisticate — au fost orchestrate de entităţi aflate sub tutela statelor. Un raport recent publicat de Google scoate în evidenţă această escaladare, arătând cum China şi Coreea de Nord, în special, folosesc astfel de vulnerabilităţi ca instrumente de influenţă geopolitică.
Atacurile zero-day exploatează breşe necunoscute în sisteme software sau hardware, înainte ca dezvoltatorii să aibă ocazia de a le remedia. Aceste breşe oferă atacatorilor un avantaj crucial: acces complet la sistemele vizate, fără nicio avertizare sau apărare posibilă din partea utilizatorilor.
În 2024, Google a identificat 75 de exploatări zero-day, o scădere faţă de cele 98 din anul precedent. Totuşi, 23 dintre ele au fost atribuite clar unor grupuri susţinute de guverne. Zece dintre acestea provin direct din atacuri realizate de hackeri afiliaţi statelor, împărţiţi egal între China şi Coreea de Nord — două ţări cu investiţii masive în războiul cibernetic şi capacităţi tot mai sofisticate.
O altă sursă semnificativă a acestor atacuri o reprezintă companiile private care dezvoltă şi vând instrumente de supraveghere avansate. Un exemplu notoriu este NSO Group, firma israeliană din spatele spyware-ului Pegasus, folosit pentru a spiona jurnalişti, activişti şi oficiali. Google menţionează că cel puţin opt atacuri zero-day din 2024 au fost facilitate de astfel de tehnologii comerciale, puse la dispoziţia guvernelor.
Acest fenomen reflectă o realitate tulburătoare: spaţiul cibernetic a devenit un nou front de conflict geopolitic, unde actorii statali şi privaţi colaborează — direct sau indirect — pentru a influenţa, controla şi spiona. Nu mai vorbim doar de hackeri izolaţi, ci de strategii naţionale bine structurate.
Raportul Google evidenţiază şi o schimbare în alegerea ţintelor: dacă în trecut atacurile vizau mai ales infrastructura critică sau instituţiile guvernamentale, în 2024 cele mai frecvente obiective au fost telefoanele mobile şi browserele. Aceste dispozitive, omniprezente în viaţa modernă, oferă acces rapid la date personale, comunicaţii private, parole şi chiar funcţii hardware precum microfonul sau GPS-ul — un instrument perfect pentru supraveghere invizibilă.
Smartphone-urile, folosite inclusiv de jurnalişti, diplomaţi şi activişti, devin astfel puncte de acces vitale pentru spionaj, fără a declanşa suspiciuni. Compromiterea acestor dispozitive transformă orice individ într-o potenţială sursă de informaţii sau un vector de influenţă.
În final, raportul Google subliniază un paradox periculos: cu cât suntem mai conectaţi, cu atât devenim mai vulnerabili. Atacurile zero-day nu mai sunt doar o problemă tehnologică, ci o chestiune de securitate globală.
Anul 2024 a demonstrat că breşele informatice necunoscute pot fi transformate în arme politice de mare impact. Într-un context în care codul devine muniţie, securitatea digitală nu mai este un lux, ci o necesitate strategică. Iar într-o lume dominată de conflicte digitale, fiecare utilizator este parte a unui front invizibil.
