Meta modifică termenii de utilizare după criticile editorilor, dar suspiciunile privind antrenarea AI pe ştiri persistă

Meta a modificat termenii şi condiţiile aplicabile conturilor de afaceri, eliminând formulările care sugerau că ar putea folosi liber conţinutul site-urilor de ştiri pentru antrenarea modelelor sale de inteligenţă artificială. Schimbarea nu îi convinge însă pe experţii în drept, care avertizează că noile prevederi lasă în continuare loc unor interpretări ce ar putea permite companiei să colecteze şi să utilizeze conţinutul publicaţiilor fără acordul acestora.

„Acest lucru nu restricţionează în niciun fel formularea «asociate cu produsele sau serviciile dumneavoastră», care i-ar permite companiei Meta să colecteze conţinutul unor site-uri întregi”, a declarat pentru Nieman Lab James Grimmelmann, profesor de drept digital şi al informaţiei la Cornell Law School.

În forma iniţială, noii termeni pregătiţi pentru conturile de afaceri păreau să ofere companiei o marjă largă de manevră pentru utilizarea conţinutului publicat pe site-urile asociate acestor conturi. Documentul, programat să intre în vigoare pe 30 octombrie, preciza că Meta „poate utiliza orice conţinut” provenit de pe site-urile respective pentru a-şi dezvolta, cerceta şi antrena produsele.

Formularea a stârnit îngrijorări în rândul editorilor şi al specialiştilor în legislaţia proprietăţii intelectuale. Aceştia au avertizat că Meta ar putea încerca să susţină că termenii contractuali ai serviciilor sale prevalează asupra altor instrucţiuni prin care administratorii site-urilor încearcă să limiteze accesul roboţilor de colectare a datelor.

Printre aceste mecanisme se numără fişierul robots.txt, utilizat de mult timp pentru a comunica motoarelor de căutare şi altor roboţi automatizaţi ce pagini pot accesa şi ce restricţii trebuie să respecte. Experţii au atras atenţia că formulările contractuale ar putea fi invocate pentru a contesta eficienţa unor astfel de instrucţiuni, deşi efectul juridic concret ar depinde de circumstanţele fiecărui caz.

În urma reacţiilor vehemente din industria editorială, Meta a eliminat din noii termeni referirea explicită la utilizarea conţinutului colectat pentru „antrenarea” produselor sale. Modificarea nu a risipit însă toate temerile.

Matt Topic, avocat specializat în dreptul mass-media şi proprietate intelectuală la firma Loevy & Loevy, a explicat pentru Nieman Lab că versiunea revizuită permite în continuare utilizarea conţinutului colectat pentru dezvoltarea oricărui „produs comercial” al companiei. Problema este că această expresie nu pare să aibă o definiţie clară în document, iar produsele comerciale ale Meta includ şi servicii bazate pe inteligenţă artificială.

În opinia avocatului, termenul „dezvoltare” poate avea un sens suficient de larg încât să includă şi antrenarea modelelor AI. Prin urmare, eliminarea referirii explicite la antrenare nu garantează că materialele colectate de pe site-uri nu vor putea fi utilizate în acest scop.

Meta a susţinut că noii termeni nu au fost concepuţi pentru a-i permite companiei să colecteze gratuit conţinut jurnalistic în vederea antrenării inteligenţei artificiale. Cu toate acestea, formulările rămase în document continuă să ridice întrebări despre limitele utilizării materialelor publicate online şi despre controlul pe care editorii îl pot exercita asupra propriului conţinut.

Disputa evidenţiază o problemă tot mai importantă pentru industria media: pe măsură ce dezvoltarea sistemelor AI presupune accesul la volume tot mai mari de informaţii, diferenţa dintre colectarea conţinutului pentru dezvoltarea unor produse şi utilizarea lui efectivă pentru antrenarea modelelor devine esenţială din punct de vedere juridic. Iar simpla eliminare a unui termen dintr-un document contractual s-ar putea să nu fie suficientă pentru a clarifica această distincţie.