Dezbaterile privind protecţia copiilor în mediul digital au devenit tot mai stringente, pe măsură ce studiile, părinţii şi chiar platformele recunosc efectele negative ale utilizării necontrolate a reţelelor sociale asupra sănătăţii mentale a minorilor. În acest context, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care propune interzicerea accesului la reţelele sociale pentru persoanele sub 16 ani, cu excepţia cazului în care părinţii îşi dau consimţământul începând cu vârsta de 13 ani. Deşi documentul nu are valoare legislativă, mesajul politic este clar şi exercită presiune asupra Comisiei Europene să acţioneze.
Decizia vine într-un moment în care îngrijorările privind efectele reţelelor sociale asupra dezvoltării emoţionale şi cognitive a copiilor sunt la cote maxime. Platforme precum TikTok, Instagram sau Snapchat sunt criticate pentru algoritmi care exploatează vulnerabilitatea minorilor, stimulând dependenţa prin scroll infinit, redare automată a videoclipurilor şi notificări constante. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras atenţia încă din septembrie asupra necesităţii unor măsuri stricte, afirmând că părinţii se simt neputincioşi în faţa „tsunamiului tehnologic”. Comisia analizează deja modelul australian, care va interzice accesul la platforme pentru cei sub 16 ani.
În Franţa, un raport recomandă interzicerea smartphone-urilor până la 13 ani şi a reţelelor sociale până la 18 ani, o propunere radicală care ar schimba fundamental modul în care noile generaţii interacţionează cu tehnologia. Eurodeputaţii subliniază că protecţia minorilor nu poate fi lăsată exclusiv pe umerii părinţilor şi cer dezactivarea automată a funcţiilor considerate „addictive” precum scroll-ul infinit, autoplay-ul, notificările excesive şi sistemele de recompense care încurajează utilizarea compulsivă.
Rezoluţia propune o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul liber la reţele sociale, cu consimţământ parental de la 13 ani, aliniindu-se astfel la modelul australian. Documentul atrage atenţia că legislaţia actuală, Digital Services Act, nu este suficient de specifică în privinţa protecţiei minorilor împotriva tacticilor manipulative ale platformelor. Totodată, contextul geopolitic şi presiunile economice, inclusiv din partea Statelor Unite, adaugă complexitate discuţiilor. Eurodeputaţii au reacţionat ferm, afirmând că legile europene nu pot fi negociate şi că protecţia copiilor trebuie să rămână prioritară.
Deşi rezoluţia nu are putere de lege, ea marchează un moment decisiv în dezbaterea despre siguranţa minorilor în mediul digital şi trimite un semnal clar Comisiei Europene. Pe termen lung, aceasta ar putea remodela modul în care funcţionează reţelele sociale în Europa şi influenţa politica digitală la nivel global, punând accent pe responsabilitatea platformelor şi protecţia celor mai vulnerabili utilizatori.
