Sonda spaþialã Chang'e-3 a atins solul lunar sâmbãtã, într-o zonã numitã Golful curcubeului, unde trebuie sã plaseze un vehicul de explorare teleghidat denumit Iepurele de jad.
Reuºita tehnologicã, ce marcheazã o etapã importantã din ambiþiosul program spaþial al Chinei, este o premierã în ultimii 37 de ani: este vorba de prima aselenizare lentã efectuatã de la misiunea sovieticã Luna 24, din august 1976.
Procedurile finale de coborâre a modulului, de la o altitudine de 15 kilometri deasupra solului lunar, au debutat la ora 13.00 GMT ºi au durat 12 minute, potrivit imaginilor difuzate în direct de televiziunea publicã chinezã.
Lansatorul Changzheng, care a purtat sonda chinezã, a decolat pe 1 decembrie de la baza de lansare de sateliþi din Xichang (sud-vestul Chinei). Operaþiunea de lansare a roverului Iepurele de jad a fost calificatã atunci de oficialii chinezi drept "un succes".
De altfel, numeroºi chinezi au rãmaºi treji - lansarea a avut loc la ora localã 1.30, luni -, pentru a urmãri evenimentul, sursã de mândrie naþionalã, dupã ce milioane au votat online numele roverului lunar, care face referire la mitologia chinezã. Potrivit legendei, iepurele lunar - sau "Iepurele de câmp al Lunii", întrucât limba chinezã clasicã nu face distincþia între iepurele de câmp ºi iepurele de casã - trãieºte pe Lunã, unde piseazã elixirul nemuririi într-un recipient. Animalul-farmacist o are drept însoþitoare pe Chang'e, zeiþa chinezã a Lunii.
Odatã cu aceastã misiune, denumitã Chang'e-3, China a realizat prima ei aselenizare "lentã", în cadrul ambiþiosului ei program spaþial Chang'e, marcat deja de succesele realizate de douã sonde lunare. Sondele Chang'e-1 (lansatã în octombrie 2007) ºi Chang'e-2 (lansatã în octombrie 2010) au permis, dupã plasarea lor pe orbitã, efectuarea unor observaþii detaliate asupra Lunii.
Pentru a-ºi întãri statutul de mare putere, China doreºte sã devinã prima þarã din Asia care va trimite un astronaut pe Lunã, probabil dupã 2025.
Roverul Iepurele de jad, înzestrat cu panouri solare pentru a se alimenta cu energie, va avea sarcina de a efectua analize ºtiinþifice ºi de a trimite pe Terra imagini în 3D cu satelitul natural al Terrei.
Vehiculul cu ºase roþi, care are o masã de 120 de kilograme, va fi plasat în Golful curcubeului, o zonã lunarã încã neexploratã, potrivit Administraþiei spaþiale chineze. Aceastã zonã oferã condiþii favorabile în privinþa expunerii la Soare ºi în privinþa posibilitãþilor de comunicare cu Terra.
Roverul lunar chinezesc va fi operaþional trei luni, în timpul cãrora va putea sã se deplaseze cu o vitezã minimalã de 200 de metri pe orã.
China alocã multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spaþiului, perceputã ca un simbol al puterii de care dispune aceastã þarã, dar ºi al ambiþiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere.
Beijingul are ºi alte proiecte ambiþioase în cadrul unui program spaþial ce prevede construirea unei staþii orbitale permanente ºi, vizând acest obiectuiv, ºi-a ameliorat în ultimii doi ani tehnologia de conectare în spaþiu între douã vehicule.
ªi alte þãri din Asia au ambiþii spaþiale care vizeazã Luna, începând cu India, care a reuºit sã plaseze pe Lunã o sondã, pe 14 noiembrie 2008 - o premierã, de la lansarea programului spaþial indian (1963).
