Cea mai gravă ameninţare criminală pentru societatea europeană este reprezentată în prezent de copiii manipulaţi să comită acte de violenţă, avertizează Catherine De Bolle, directorul executiv al Europol, citată de Politico. Ea afirmă că reţelele criminale folosesc minorii ca pe instrumente pentru tortură şi crime, recrutându-i prin jocuri video online şi telefoane mobile, în timp ce părinţii nu bănuiesc ce se întâmplă.
Aceste grupuri reprezintă acum cea mai serioasă ameninţare la adresa Uniunii Europene, deoarece destabilizează societatea prin vânarea copiilor şi distrugerea familiilor. De Bolle spune că pe teritoriul european are loc o transformare alarmantă: copiii sunt transformaţi în arme ale crimei organizate, fiind împinşi spre acte extreme, departe de ideea de furturi minore. Ea a amintit şi „cel mai grav caz” întâlnit de Europol, un băiat forţat să-şi ucidă sora mai mică, lucru care s-a şi întâmplat.
De Bolle susţine că minorii sunt folosiţi inclusiv de state ostile ca spioni involuntari pentru a observa clădiri guvernamentale. Din poziţia pe care o ocupă, ea poate evalua direct peisajul infracţional care ameninţă securitatea europeană. În aceeaşi discuţie, a atras atenţia că dezvoltarea inteligenţei artificiale amplifică infracţionalitatea online, a prezentat modul în care traficanţii de droguri utilizează submarine pentru a aduce cocaină din America de Sud în Europa şi a subliniat un risc tot mai mare generat de războiul hibrid al Rusiei.
Avertismentul ei vine într-un moment în care se discută tot mai intens despre modul în care internetul şi reţelele sociale ar trebui supravegheate pentru protejarea tinerilor şi a persoanelor vulnerabile. Cele mai periculoase grupuri criminale sunt cele care au „industrializat” recrutarea minorilor, spune De Bolle, deoarece aceştia reprezintă viitorul Uniunii Europene, iar pierderea lor înseamnă pierderea întregii societăţi.
Procesul de recrutare începe adesea în jocurile video online, acolo unde infractorii intră în vorbă cu copiii pe teme aparent banale pentru a le câştiga încrederea. Ulterior, discuţiile sunt mutate pe canale închise, unde copiii sunt ademeniţi să ofere date personale, cum ar fi adresa. În acest punct, aceştia pot fi manipulaţi, mituiţi sau şantajaţi să comită acte de violenţă, de la tortură până la crimă şi chiar sinucidere.
Europol cunoaşte 105 cazuri de minori implicaţi în crime violente „la comandă”, dintre care 10 crime finalizate. Multe încercări eşuează din cauza lipsei de experienţă a copiilor. În situaţiile în care aceştia nu execută ordinele, infractorii recurg la ameninţări extreme, inclusiv uciderea animalelor de companie, pentru a forţa obedienţa.
Reţelele le oferă copiilor bani pentru a comite o crimă, uneori până la 20.000 de dolari, deşi nu întotdeauna plătesc. Deşi sunt ţintiţi în special copiii vulnerabili, orice tânăr poate cădea în capcană, spune De Bolle, inclusiv cei fără probleme, atraşi doar de dorinţa de a obţine obiecte scumpe.
Unii minori sunt recrutaţi şi pentru activităţi de război hibrid, fiind folosiţi ca instrumente de supraveghere de către actori statali. Odată ce poliţia prinde un copil implicat, reţelele renunţă la el şi recrutează altul, continuând ciclul.
De Bolle spune că mulţi părinţi se învinovăţesc când află implicarea copiilor lor, fără să înţeleagă cum s-a ajuns acolo. Ea subliniază că, deşi intimitatea copiilor trebuie respectată, părinţii trebuie totuşi să discute cu ei despre pericolele care îi pot aştepta online. (sursa digi24.ro)
