La peste 700 de metri sub pământ, în sudul Chinei, se află JUNO, cel mai mare detector de neutrini construit vreodată, care promite să transforme înţelegerea noastră asupra universului. Primele rezultate publicate după mai puţin de două luni de funcţionare au depăşit aşteptările cercetătorilor, atingând un nivel de precizie pe care alte laboratoare l-au obţinut abia după cinci decenii. Este, fără îndoială, un moment istoric pentru fizica modernă.
JUNO, Jiangmen Underground Neutrino Observatory, este un colos de 35 de metri lăţime, umplut cu aproape 20.000 de tone de lichid special conceput pentru a reacţiona la neutrini, particule extrem de greu de detectat. Atunci când un neutrino interacţionează cu lichidul, produce o licărire minusculă, captată de mii de senzori, oferind astfel cercetătorilor date valoroase. În doar 59 de zile, experimentul a măsurat cu o precizie fără precedent unghiul de amestec al neutrino-lor, care explică modul în care diferitele tipuri se transformă unele în altele, şi diferenţele de masă dintre acestea. Gioacchino Ranucci, purtător de cuvânt adjunct al proiectului, a subliniat că JUNO a realizat în câteva săptămâni ceea ce alte experimente au atins în cinci decenii.
Aceste rezultate au fost publicate pe arXiv şi trimise spre evaluare în Chinese Physics C, generând un interes uriaş în comunitatea ştiinţifică. Neutrinii, denumiţi „particule-fantomă”, traversează planeta şi corpurile noastre zilnic, miliarde trecând chiar prin noi în acest moment, interacţionând atât de rar cu materia încât par invizibili. Descoperirea oscilaţiilor neutrino-lor în 2015 a demonstrat că aceştia au masă, contrar presupunerilor anterioare, ceea ce a deschis calea către fizica dincolo de Modelul Standard.
JUNO are capacitatea de a studia cu precizie modul în care diferitele „arome” de neutrini – electronici, muonici şi tau – se transformă între ele, oferind posibilitatea de a înţelege de ce universul este alcătuit din materie şi nu din antimaterie sau de a descoperi interacţiuni noi ale naturii. Comparativ cu detectorii anteriori, JUNO este de 20 de ori mai mare şi mult mai sensibil, putând înregistra un număr mai mare de interacţiuni rare într-un timp scurt şi accelerând astfel acumularea de date utile pentru analize complexe.
Pe termen lung, detectorul ar putea determina ordinea maselor neutrino-lor, să ofere indicii despre dezechilibrul dintre materie şi antimaterie şi să contribuie la identificarea unor fenomene ce depăşesc Modelul Standard. Comunitatea ştiinţifică urmăreşte atent fiecare actualizare, deoarece funcţionarea continuă a JUNO va îmbunătăţi treptat precizia măsurătorilor şi ar putea dezvălui comportamente ale neutrino-lor inexplicabile prin teoriile actuale.
Primele rezultate ale JUNO marchează un moment esenţial: în doar două luni, cercetătorii au depăşit performanţele atinse în zeci de ani de experimente, indicând faptul că misterul neutrino-lor începe să fie descifrat şi că tehnologia modernă poate pătrunde în domenii ale fizicii anterior inaccesibile. Dacă ritmul actual de progres se menţine, JUNO ar putea confirma sau infirma teorii fundamentale despre originile universului, masa particulelor şi dispariţia antimateriei, deschizând, în acelaşi timp, posibilitatea unor descoperiri neaşteptate. În acest tunel subteran, departe de lumină, se află poate poarta către o nouă eră a fizicii.
