Sfaturi pentru masa de Paşte: ce şi cum trebuie mâncat, dar şi CE TREBUIE EVITAT

Românii ar trebui să consume la masa de Paşte cantităţi moderate de alimente pentru a preveni afecţiunile digestive, întrucât preparatele tradiţionale sunt consistente şi destul de greu digerabile din cauza numărului mare de ingrediente folosite, dar mai ales din cauza modului în care acestea sunt combinate.

Preparatele româneşti făcute în casă în perioada sărbătorilor sunt de obicei sănătoase întrucât sunt folosite ingrediente alese, însă alimentele gata preparate pot fi nesănătoase din cauza cantităţii de potenţiatori de gust, conservanţi şi coloranţi, atenţionează medicii. Românii preferă să consume de Paşte ouă fierte, ouă umplute, platouri cu aperitive diverse, ciorbă şi friptură de miel, sarmale, salată de boeuf, drob, grătare, pască, cozonac, vin etc.

“Fie că este vorba de consumul de ouă, sarmale, cozonac sau alcool, moderaţia este cuvântul cheie. Suntem români, iar masa de Paşte este un simbol. Majoritatea preparatelor româneşti tradiţionale gătite în casă sunt sănătoase atât timp cât ele sunt consumate cu moderaţie. Sărbătorile Pascale sunt un moment de bucurie ce aduce familia împreună. Din acest motiv, mediul în care sunt servite alimentele poate face din acesta unul benefic sau unul toxic pentru organism”, consideră Maria Mihăilă, specialist în nutriţie şi fitoterapeut la Getika Holistic Life.

Ce alimente ar trebui să nu combinăm la masa de Paşte

În primul rând, trebuie evitat consumul de preparate ce conţin mai multe tipuri de proteină animală. Proteinele din surse diferite au nevoie de timpi de digestie diferiţi. Oul fiind un aliment neutru se poate consuma împreună cu alte preparate. Atenţie însă la cantitate deoarece este un aliment complex, deci greu digerabil. De asemenea, acesta este încadrat în categoria alimentelor diurne, de aceea este indicat ca acesta să se consume până în ora 16:00.

Este indicat ca lactatele să nu fie consumate împreună cu produsele care conţin carne pentru că au nevoie de enzime diferite pentru digestie. Lactoza din lactate necesită lactază, iar proteina animală necesită pepsină. Persoanele care au un tranzit intestinal lent vor începe masa prin a consuma salate şi legume crude de sezon deoarece enzimele şi fibrele din acestea facilitează absorbţia nutrienţilor. Supele şi alimentele calde vor fi consumate la final deoarece ele ajută la omogenizarea hranei şi o aduc la o temperatură apropiată cu cea a stomacului facilitând şi reducând timpii de digestie.

Când ar trebui servit desertul de Paşte

Cozonacul, pasca şi prăjiturile se vor servi după cel puţin o oră şi jumătate după masa de Paşte pentru a lasă loc digestiei. Fructele şi alimentele dulci vor fi consumate la distanţă de mese deoarece aportul crescut de glucide duce la fermentare şi indigestie.

“Recomand însă consumul de ananas sau papaia în stare crudă deoarece aceste două fructe conţin enzime digestive extrem de benefice după o masă copioasă”, arată fitoterapeutul.

Un pahar de vin poate să ne îngraşe mai mult decât desertul

“Alcoolul se va consuma cu moderaţie mai ales de către persoanele supraponderale deoarece este bine ştiut că acesta conţine 7 kcal/g în comparaţie cu glucidele care conţin 4kcal/g. Cu alte cuvinte, un pahar cu vin poate să ne îngraşe mai mult decât un desert. În plus acesta reduce capacitatea ficatului de a metaboliza glucoza şi de a elimina rezidurile toxice din organism”, mai spune Maria Mihăilă.

Pentru o digestie optimă este recomandat consumul de apă cu 30 minute înaintea mesei şi minim 1 ora după masă. Lichidele băute în timpul mesei diluează sucurile gastrice şi împiedică o digestie bună.

Urmările consumului excesiv la masa de Paşte

Combinaţiile alimentare necorespunzătoare pot duce la disconfort, oboseală după masă, balonare, crampe abdominale, modificarea tranzitului intestinal, flatulenţă, crize de bilă, dureri de cap, ameţeli.

Consumul excesiv de alimente poate să ducă de la indigestii, colecistite, reflux gastric, până la crize pancreatice acute extrem de periculoase.

Ce ar trebui să consumăm după masa de Paşte

Pentru a ajuta organismul să revină la normal după masa de Paşte, românii ar trebui în primul rând să facă mişcare, să bea mai multă apă, ceaiuri calde şi infuzii de plante şi să consume alimente uşoare, precum supe creme, salate, alimente amare ce ajută la stimularea ficatului şi la producţia bilei: andive, rucola, fenicul, şi alte legume precum:

• morcov,
• sfeclă roşie,
• ţelină,
• pastarnac,
• gulie,
• avocado,
• cartoful dulce,
• sparanghelul.

Fructele de asemenea sunt indicate.

Plante care ajută organismul să îşi revină la normal după masa de Paşte

În cazul persoanelor cu sensibilităţi gastro – intestinale, conform fitoterapeutului, sunt recomandate câteva plante ce vin în ajutorul metabolizării nutrienţilor:

• Ghimbirul. Este un remediu împotriva balonării şi a flatulentei, eliminând senzaţia de greaţă după mesele bogate. Se poate folosi crud sau sub formă de ceai.
• Anginarea. Reduce balonarea, contribuie la regenerarea celulelor hepatice, stimulează eliminarea colesterolului din bilă, ajută la neutralizarea şi eliminarea substanţelor toxice din ficat, diminuează senzaţia de greaţă, adjuvant în calculoza biliară şi în hepatita cronică.
• Păpădia. Stimulează activitatea stomacului, a ficatului şi a vezicii biliare. Atenţie, păpădia nu se recomandă în cazuri de calculoză biliară sau renală.
• Fenicul. Elimină gazele din intestin, reduce balonarea, relaxează şi calmează musculatura stomacului, stimulează producţia de bilă, amelioarează senzaţia de colon iritabil, echilibrează nivelul de zahăr din sânge.
• Sucul de Aloe Vera. Este indicat pentru arsuri sau alte probleme gastro – intestinale. Se recomandă consumul a 30 ml de suc de aloe vera pur dimineaţa pe stomacul gol, potrivit profit.ro.