19 IULIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile nu au putut fi explicate nici până în prezent
Una dintre marile enigme ale meteorologiei: anomaliile nu au putut fi explicate nici până în prezent

Cea mai drastică scădere a temperaturilor din ultimii cel puţin 600 de ani a fost atent studiată de oameni de ştiinţă din Berna, Elveţia, şi Gdansk, Polonia care au încercat, din nou, să înţeleagă fenomenul. Este vorbe despre iarna dintre anii 1739-1740 când Eurasia şi America de Nord s-au confruntat cu temperaturi cu până la 4 grade Celsius mai scăzute faţă de media actuală. Iar ceea ce este şi mai interesant este faptul că ştiinţa nu a putut explica această anomalie climatică nici până în prezent.
Perioada respectivă a fost una marcată de ninsori abundente care, ulterior, au dus la inundaţii de proporţii ce au distrus culturile de cereale şi de cartofi din Europa. Fapt care a culminat nu doar cu o rată uriaşă a mortalităţii în rândul animalelor domestice, ci şi cu o foamete care a afectat întregul continent european.
Un grup de oameni de ştiinţă de la universităţile din Berna, Elveţia, şi Gdansk, Polonia, a încercat în premieră să reconstituie acest bizar episod climatic, unul care a durat din octombrie 1739 şi până a doua jumătate a anului 1740, pentru a înţelege mecanismele care au stat la baza neobişnuitei scăderi a temperaturilor. Însă, în ciuda tuturor simulărilor computerizate, răspunsurile rămân unele evazive.
În studiul pe care l-au publicat în revista Climate of the Past, oamenii de ştiinţă au adunat datele meteo înregistrate în acea perioadă la observatoarele din Gdansk (Polonia), Versailles (Franţa), Berlin (Germania) şi Saint-Blaise (Elveţia). Acestea au inclus nu doar informaţii privind temperaturile zilnice, ci şi pe cele privind presiunea atmosferică şi oscilaţiile climatice.
Astfel, specialiştii au putut identifica o scădere dramatică a temperaturilor în vestul Europei, tipar care s-a extins către sudul şi estul continentului în lunile următoare. Ulterior, în lunile iulie şi august ale anului 1740, Europa a cunoscut o vreme neobişnuit de rece, marcată de ploi şi furtuni.
Pentru a explica aceste anomalii, oamenii de ştiinţă au analizat datele privitoare la diferenţele de presiune atmosferică disponibile în zona Atlanticului de Nord, fenomen meteorologic cunoscut şi ca Oscilaţia Nord Atlantică (NAO), însă nu au putut identifica un tipar care să explice anomaliile climatice din Europa, relatează hotnews.ro.
Acelaşi rezultat a fost oferit şi de datele privitoare la fenomenul El Nino. Este adevărat totuşi, o recunosc chiar autorii studiului, că reconstituirea tiparului El Nino de acum aproape trei secole este una nesigură, marcată de multe necunoscute. Date fiind incertitudinile în cazul El Nino, oamenii de ştiinţă au analizat ulterior diferenţele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est (EA), fenomen similar cu NAO, însă care se manifestă nu de la nord la sud, ci de la est la vest.
În acest caz, a putut fi observată o fază negativă neobişnuită în primăvara anului 1740, fapt care poate explica abundenţa precipitaţiilor din centrul şi sudul Europei, precum şi scăderea temperaturilor din nordul continentului. Însă, conform autorilor studiului, rămân încă multe necunoscute în ecuaţia schimbărilor bruşte de temperatură, iar fenomenul EA nu le poate explica pe toate.
Cercetătorii elveţieni şi cei polonezi au analizat apoi rolul erupţiei vulcanice din masivul muntos Tarumae, Japonia, o erupţie care a avut loc în anul 1739 şi care a atins nivelul 5 (din 8 posibile) pe scala intensităţii vulcanice. Dar nici acest fenomen nu a putut oferi o explicaţie plauzibilă pentru anomaliile climatice din emisfera nordică din acea perioadă.
Studiul susţine că neobişnuitele scăderi de temperatură din anul 1740 au fost urmate de alte două ierni deosebit de reci, în 1741 şi 1742, şi asta după ce Europa cunoscuse o perioadă relativ caldă în intervalul 1730-1739. Interesant este că, în ciuda tuturor datelor disponibile, oamenii de ştiinţă nu au putut oferi încă un răspuns cu privire la anomaliile climatice din 1740.
Este adevărat că fenomenul EA (diferenţele de presiune atmosferică din zona Atlanticului de Est) este văzut, în acest moment, ca un principal factor al scăderii temperaturilor de atunci. Însă, chiar şi cu un astfel de fenomen în ecuaţie, mecanismul care a dus la oscilaţiile negative din anul 1740 rămâne unul neexplicat.

Sursă imagine: Climate of the past


Articole înrudite