O nouã cercetare indicã faptul cã primele forme de viaþã care s-au înmulþit pe planetã ºi-au avut originea în subteran.
Modul în care viaþa a apãrut pe Pãmânt continuã sã fie unul dintre cele mai mari mistere ale lumii. Acum, însã, oamenii de ºtiinþã susþin cã primele forme de viaþã de pe Terra care s-au înmulþit nu îºi aveau originea la suprafaþa planetei, aºa cum se credea pânã acum, ci în subteran. În urma cercetãrilor realizate recent, oamenii de ºtiinþã au descoperit microbi care trãiesc ºi se reproduc la 5 km în subteran. Mai mult, studiile au demonstrat cã este foarte posibil ca aceste forme de viaþã sã fi supravieþuit în izolare totalã timp de milioane, poate chiar miliarde, de ani. Unul dinte ultimele studii realizate în straturile profunde ale biosferei a scos la ivealã cã aceºti microbi formeazã, în subteran, o comunitate din indivizi care, în ciuda faptului cã trãiesc la în zone diferite, sunt similari din punct de vedere genetic. Similaritatea globalã a unor astfel de forme de viaþã izolate sugereazã faptul cã ele ar fi evoluat direct dintr-un strãmoº comun care a trãit cu mult timp în urmã, acum aproximativ 3,5 miliarde de ani.
Un numãr destul de mare de oameni de ºtiinþã cred cã primele forme de viaþã ar fi putut sã evolueze, mai întâi, în straturile profunde ale biosferei, unde s-ar fi hrãnit nu cu energia solarã, ci cu un combustibil produs din hidrogen ºi metan ºi care poate fi produs în anumite roci expuse la temperaturi ºi presiuni mari.
Aceastã descoperire susþine ideea cã viaþa nu a luat naºtere în „supa primordialã”, adicã în lacurile ºi mãrile de la suprafaþã, ci în fisurile umplute din subteran umplute cu apã. În studiu, oamenii de ºtiinþã au analizat secvenþe ADN ale microbilor care se hrãnesc cu hidrogen ºi care au fost extraºi din diferite colþuri ale lumii, precum America de Nord, Europa, Africa de Sud ºi Japonia. Spre surprinderea cercetãtorilor, oamenii de ºtiinþã au descoprit cã microbii erau similari în proporþie de 97%, ceea ce însemnã cã ei fac parte din aceeaºi specie. „Nu cunoaºtem adâncimea maximã la care trãiesc aceste organisme. Ele ar putea sã supravieþuiascã ºi la 10 km în straturile profunde ale biosferei”, a explicat dr. Shrenk.
Ideea potrivit cãreia viaþa îºi are originea în „supa primordialã” a fost lansatã de Harold Urey ºi Stanley Miller, de la Universitatea Chicago, în 1953. Atunci, ei au indicat cã este posibil sã se construiascã blocuri de viaþã relativ complexe, precum aminoacizii dintr-o „supã” de substanþe chimice simple topite împreunã prin descãrcãri electrice (care ar fi trebuit sã simuleze fulgere).
Cu toate acestea, de atunci au mai existat ºi alte pãreri, unii oameni de ºtiinþã insistând cã acest scenariu al celor doi specialiºti de la Universitatea din Chicago are unele probleme. De exemplu, acum 3,5 miliarde ani, suprafaþa planetei era supusã unei radiaþii intense cu ultraviolete care ar fi distrus molecule biologice complexe expuse la la luminã.
În cercetarea recentã, oamenii de ºtiinþã au arãtat cã aceºti microbi din subteran exploateazã un proces biologic numit serpentinizare, în care hidrogenul ºi metanul se produc atunci când apa intrã în contact cu olivina (un mineral obiºnuit) în condiþii se temperaturã ºi presiune crescute. Astfel, microbii folosesc hidrogenul pentru a se alimenta ºi metanul ca sursã de carbon, lucru care îi face sã fie independenþi de microbii fotosintetici ºi de plantele care trãiesc la suprafaþa Pãmântului.
Oamenii de ºtiinþã au descoperit cã în subteran microbii pot trãi la temperaturi de 120 de grade Celsius ºi la o presiune de 50 de ori mai mare decât cea de la suprafaþã.
