Acţiunea reprezintă o etapă nouă în procesul prin care ANAF urmăreşte recunoaşterea dreptului de proprietate al statului şi recuperarea despăgubirilor generate de lipsa de folosinţă a unui imobil. În condiţiile în care pârâţii au refuzat plata voluntară, instituţia a cerut instanţei aplicarea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru a garanta recuperarea sumelor datorate statului. Într-un comunicat, ANAF subliniază că toate măsurile legale vor fi aplicate rapid, în vederea protejării intereselor statului român.
Potrivit instituţiei, familia Iohannis a respins plata voluntară, motiv pentru care instanţa a fost sesizată şi în vederea instituirii sechestrului asigurător. La începutul lunii octombrie, ANAF a anunţat preluarea legală a jumătăţii de imobil de pe strada Nicolae Bălcescu nr. 29 din Sibiu – anterior deţinută de familia Iohannis – ca urmare a unei moşteniri vacante prin care statul a devenit coproprietar. Preşedintele ANAF, Adrian Nica, declara la acel moment că instituţia nu avea indicii că soţii Iohannis ar intenţiona să achite sumele datorate pentru imobilul respectiv şi că va iniţia demersuri în instanţă, solicitând inclusiv măsuri asigurătorii.
Nica a explicat că între ANAF şi familia Iohannis au existat schimburi de corespondenţă atât privind predarea imobilului, cât şi modul de calcul al sumelor datorate. Până în acel moment, instituţia nu observase intenţia de plată din partea celor doi, motiv pentru care urma să iniţieze acţiunea în instanţă. În septembrie 2024, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins definitiv recursul Rodicăi Baştea, cea de la care familia Iohannis cumpărase o parte din imobil, menţinând decizia privind dreptul de proprietate.
În urmă cu o săptămână, Digi24 relata că ANAF intenţionează să ceară instanţei aprobarea sechestrului pe casa în care locuiesc Klaus şi Carmen Iohannis, precum şi pe alte bunuri, pentru a preveni eventuala înstrăinare până la recuperarea chiriilor încasate pentru imobilul pierdut în instanţă. Familia Iohannis ar fi încasat circa un milion de euro din chirii timp de 16 ani, sumă la care se adaugă dobânzi şi penalităţi calculate de un expert independent. În etapa medierii, cei doi nu au acceptat o eventuală eşalonare la plată, schimbând doar adrese cu instituţia.
În ianuarie 2025, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Sibiu a făcut precizări după publicarea motivării deciziei Înaltei Curţi privind imobilul din strada Gheorghe Magheru, care intra în proprietatea statului. Totuşi, ANAF nu putea începe recuperarea prejudiciilor până la recunoaşterea legală a dreptului statului şi asupra spaţiului comercial din strada Nicolae Bălcescu, executat în prezent.
Conform investigaţiilor realizate de riseproject.ro şi Centrul de Investigaţii Media, ambele imobile au aparţinut iniţial soţilor Eliseu şi Maria Ghenea, fiind naţionalizate în anii ’60. În anii ’90 apare un moştenitor, Ioan Baştea, care obţine în 1999 o hotărâre prin care statul este obligat să revoce naţionalizarea. În aceeaşi zi, prin acte notariale, Ioan Baştea devine proprietarul imobilului din Bălcescu 29, iar împreună cu Carmen Iohannis şi Georgeta Lăzurcă dobândeşte imobilul din strada Gheorghe Magheru. Tot atunci, Baştea vinde soţilor Klaus şi Carmen Iohannis jumătate din imobilul de pe Bălcescu pentru suma de 3.200 de dolari, imobil din care familia Iohannis a obţinut ulterior venituri substanţiale din chirii. (sursa economica.net)
Articole similare: ANAF ar putea pune sechestru pe casa familiei Iohannis din Sibiu
