În anul în care se împlinesc 100 de ani de la înstrăinarea Tezaurului României, Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului - FACIAS a depus, la Secţia Contencios Administrativ a Tribunalului Bucureşti, o acţiune împotriva statului român, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei obligarea acestuia la recuperarea integrală a tezaurului României, cu stabilirea unui termen rezonabil pentru executarea obligaţiei de a face.
Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului continuă acţiunile împotriva Statului Român pentru recuperarea Tezaurului României transferat în Rusia, în anul 1916. "De parcă ar fi vorba de interesul vreunui privat şi nu de interesul naţional, de Patrimoniul Cultural, de dreptatea istorică, instituţiile statului îşi pasează responsabilitatea, neasumându-şi reprezentarea în fata instanţei şi, implicit, datoria de onoare care ne-ar reda Tezaurul înapoi. În prezent, această răspundere morală este plimbată prin tot felul de comisii. Conform informaţiilor apărute în presă, la nivel guvernamental s-a constituit Comisia mixtă Româno-Rusă dar aceasta nu are nicio atribuţie decizională, fiind formată din istorici, profesori, care au un rol de negociere, şi nu unul decizional. Amintim că această comisie s-a întrunit în 2016, după o pauză de 10 ani. Apreciem că, prin lipsa oricăror demersuri sau iniţiative de recuperare a valorilor înstrăinate, statul român îi prejudiciază pe toţi cetăţenii români", se arată într-un comunicat de presă al FACIAS.
În cadrul procesului iniţiat de Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului, atitudinea procesuală adoptată de către reprezentanţii statului român este neclară. Mai întâi au avut o atitudine defensivă: negând şi contestând dreptul invocat de către FACIAS. Ulterior au avut o atitudine ofensivă, ridicând o serie de excepţii de natură să paralizeze cererea şi să ducă la închiderea dosarului fără o analiză pe fond a cauzei. În concluzie, în cadrul acţiunii, instituţiile Statul Român nu îşi asumă nicio responsabilitate.
Inedit este faptul că deşi FACIAS încearcă prin acest demers să readucă Tezaurul României în proprietatea statului român, fără să urmărească vreun interes propriu sau beneficiu patrimonial, Judecătoria Sectorului 1 a pus în vederea FACIAS să achite taxa judiciară de timbru în valoare de 144.003.605 lei, calculată la valoarea Tezaurului estimat la 3,2 miliarde euro, chiar dacă finalitatea procesuală o reprezintă îmbogăţirea patrimonială a Statului Român.
FACIAS consideră că este bine ca cetăţenii să fie informaţi cu privire la evoluţia acestei acţiuni atât de necesare şi legitime, care vizează recuperarea unui inestimabil patrimoniu naţional cultural şi istoric.Tezaurul care a luat drumul Moscovei în 1916 includea trei categorii principale de valori: 1 - acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărţi rare, odoarele mănăstireşti din Moldova şi Muntenia, arhive, depozite, colecţii ale multor instituţii publice şi particulare; 2 - efecte publice şi alte valori (cum ar fi acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.); 3 - o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparţineau persoanelor private, companiilor şi băncilor particulare din România şi 2,4 tone de lingouri de aur, care aparţinea Băncii Naţionale a României). Valoarea acestui stoc metalic, niciodată restituit, este de aproximativ 13 miliarde de lei, adică 3,2 miliarde de euro (estimare din aprilie 2011).
De-a lungul istoriei au fost trei restituiri parţiale, în anii 1935, 1956 şi 2008.
