Piaţa muncii din România trece printr-o transformare profundă, determinată de noile generaţii. Tinerii de astăzi nu mai sunt dispuşi să se sacrifice pentru siguranţa financiară, ci caută echilibru, timp liber şi flexibilitate, chiar cu preţul unor venituri mai mici sau al unor cariere instabile. Economistul Lucian Fanea explică faptul că generaţia Z, formată din tinerii născuţi după 1995, a schimbat complet mentalitatea faţă de muncă: stabilitatea nu mai este o valoare, ci libertatea de a-ţi organiza viaţa după propriile reguli.
„Tinerii de azi vor salarii bune şi condiţii flexibile, dar nu mai rămân într-un loc care nu li se potriveşte. Spre deosebire de generaţiile anterioare, care vedeau cariera ca un drum liniar, generaţia Z o construieşte pas cu pas, adaptându-se momentului”, explică Fanea pentru ŞtirileProTV.
Această schimbare de perspectivă vine dintr-o dorinţă mai mare de echilibru între viaţa profesională şi cea personală. După crizele economice şi pandemia care a redefinit modul de lucru, tinerii pun accent pe starea de bine şi pe libertatea de a lucra de oriunde. „Timpul liber a devenit o formă de putere personală. Nu mai este un lux, ci o condiţie a echilibrului mental”, afirmă economistul.
Mulţi tineri aleg locuri de muncă ce le oferă program flexibil, lucru remote şi o atmosferă relaxată, în detrimentul salariilor mari, dar stresante. Totuşi, Lucian Fanea avertizează asupra unei discrepanţe: „Aşteptările lor sunt adesea mai mari decât competenţele. Cer mult, dar nu întotdeauna oferă experienţă sau disponibilitate pe termen lung.”
Un alt factor care le permite să fie mai selectivi este sprijinul familiei. Conform Eurostat, românii părăsesc casa părintească în medie la 27,3 ani, mai târziu decât tinerii din nordul Europei. Locuind acasă, fără chirie sau cheltuieli majore, mulţi îşi permit să refuze un job nepotrivit sau să experimenteze mai multe domenii până îl găsesc pe cel dorit.
Pe de altă parte, fenomenul aduce şi provocări. Aproximativ 500.000 de tineri români sunt în categoria NEET – nu muncesc şi nu urmează nicio formă de educaţie. Cu o durată medie a vieţii profesionale de doar 32,7 ani, România are cea mai scurtă carieră activă din Uniunea Europeană.
Chiar şi aşa, generaţia Z aduce o perspectivă nouă: munca nu mai este doar o sursă de venit, ci un mijloc de afirmare personală. Salariul contează, dar este important şi mediul de lucru, beneficiile şi cultura organizaţională. „Companiile care oferă încredere, libertate şi dezvoltare personală sunt cele care vor atrage tinerii”, spune Fanea.
Economistul consideră că România se află în tranziţie către o economie a libertăţii, bazată pe creativitate, inovaţie şi autonomie. „Tinerii de azi nu mai acceptă ierarhii rigide. Ei vor un sistem în care ideile circulă liber şi fiecare îşi construieşte propriul drum.”
Deşi drumul lor e presărat cu incertitudini, tinerii români aleg să investească în cea mai preţioasă resursă: timpul. Iar această alegere ar putea deveni baza unui nou model de prosperitate — unul care pune libertatea şi echilibrul înaintea fricii şi conformismului.
