România se află în continuare în recesiune economică şi până când nu vom ajunge să recuperăm cele 8,5 puncte procentuale pierdute în cei doi ani de criză nu putem discuta de o creştere economică, a declarat, luni, Ionel Blănculescu, preşedintele firmei Consultanţă şi Investigaţii Financiare, fost ministru-delegat pentru coordonarea autorităţilor de control.
„Creşterea economică de 1,5% în 2011 înseamnă, în realitate, o recuperare parţială a căderii economice din anii 2009-2010. Dacă România a scăzut în doi ani consecutivi de criză cu 8,5% nu putem discuta de creştere economică, ci doar de o recuperare parţială. Eu nu văd în anii 2011 şi 2012 un reviriment extraordinar al economiei”, a precizat Ionel Blănculescu.
„În loc să se aprobe reducerea cheltuielilor de stat, se aprobă creşterea acestora”
Acesta consideră că este important să se ţină cont de situaţia economică dificilă de pe plan internaţional, iar creşterea economică din România la nivelul anilor 2011-2012 ar trebui să se bazeze pe acest aspect.
„Lumea economică globală este într-o situaţie foarte grea, atât în America cât şi în ţări din Uniunea Europeană. Discutăm despre un trend negativ. De altfel, în SUA se aşteaptă marţi aprobarea noului nivel al datoriei publice, care va excede Produsul Intern Brut. Altfel spus, nu asistăm la o rezolvare a situaţiei economice americane, ci dimpotrivă la escaladarea acesteia, în sensul că în loc să se aprobe reducerea cheltuielilor de stat se aprobă creşterea acestora. Este ca şi cum unui drogat american în loc să-i aplici un tratament de reducere a consumului de droguri, nu faci altceva decât să-i administrezi şi mai multe droguri, peste nivelul maxim de risc”, a explicat Blănculescu.
În ceea priveşte majorarea salariilor bugetarilor, preşedintele firmei de business inteligence consideră că în momentul de faţă o astfel de decizie este o greşeală imensă. „Economia României hibernează în momentul acesta. Şi-a redus funcţiile, şi-a redus cheltuielile, nu face decât să stagneze. Nu produce nimic deosebit. Subzistă. Să creşti acum salariile în sistemul bugetar nu faci decât să strici acest echilibru precar care există în momentul în care economia hibernează. Cred că ar trebui să se ţină cont de părerea preşedintelui în ceea ce priveşte evitarea măsurilor economice populiste”, a subliniat analistul economic.
O creştere a salariilor în sectorul bugetar s-ar putea realiza diferenţiat, doar în unele sectoare
„Ar trebui să se taie salariile cu 50-60% la unele companiile de stat, agenţii şi instituţii guvernamentale şi cu aceste procente să fie crescute cele din educaţie şi sănătate pentru a evita depopularea de specialişti a acestor două sisteme. Creştem unde trebuie şi scădem acolo unde trebuie, pentru că altfel deschidem cutia Pandorei. Suntem în totală contradicţie cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţioanal, unde se reduc cheltuielile bugetare. România va fi singura ţară în care vor creşte cheltuielile bugetare, care vor inflama şi inflaţia. Consider că o creştere a salariilor în tot sistemul bugetar este o greşeală foarte mare. Dacă economia mergea bine şi aveam investiţii, inclusiv investiţii străine, atunci poate că se putea face acest lucru, dar şi atunci în mod diferenţiat”, a mai adăugat Ionel Blănculescu.
Întreprinderile de stat au nevoie de implementarea unor reforme profunde
În ceea ce priveşte întreprinderile de stat, preşedintele firmei de business inteligence consideră că este nevoie de implementarea unor reforme profunde, ţinând cont de faptul că 243.000 de oameni din aceste companii deţin un fond de salarii de 3,3 miliarde de euro, iar 1,27 milioane de bugetari au o resursă de 9 miliarde de euro. „Trebuie făcut ceva în domeniul companiilor de stat, în special perdante, care, multe dintre acestea reprezintă vehiculul corupţiei şi prin care se scurg resurse către diverse clientele”, a subliniat analistul economic, Ionel Blănculescu.
Şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, Jeffrey Franks, a arătat, luni, la încheierea misiunii de evaluare, că România va înregistra o creştere economică de 1,5% în 2011 şi de 3,5%-4% în 2012.
