Circa 3,5 miliarde de persoane nu au asigurată securitatea apei, cele mai vulnerabile fiind ţările sărace, iar comunicarea şi cooperarea între statele care utilizează aceleaşi cursuri de apă, precum şi rolul unor instrumente ONU în facilitarea negocierilor sunt imperative, a afirmat Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga, la o dezbatere deschisă cu tema "Apa, Pacea şi Securitatea", având drept obiectiv schimbul de bune practici în prevenirea conflictelor generate de accesul la resursele de apă, se arată într-un comunicat de presă trimis AGERPRES.
Dezbaterea organizată de preşedinţia senegaleză a Consiliului de Securitate al ONU a avut drept scop şi încurajarea statelor să coopereze la nivel regional pentru soluţionarea diferendelor, evidenţierea rolului Consiliului de Securitate în prevenirea şi gestionarea conflictelor legate de apă.
Diplomatul român a dat ca exemplu de bune practici în materie de cooperare pentru gestionarea în comun a unui curs important de apă Strategia Uniunii Europene privind Regiunea Dunării, promovată de către România şi Austria, care contribuie la dezvoltarea cooperării ţărilor din bazinul dunărean în domenii precum transportul fluvial, securitatea energetică, societatea informaţională, protecţia mediului, educaţia, cultura, cercetarea, turismul, dezvoltarea rurală şi competitivitatea.
Jinga a reliefat, de asemenea, expertiza oferită de România, în parteneriat cu ONU şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare în Europa, pentru pregătirea unor specialişti din ţări est-europene, regiunea extinsă a Mării Negre şi Asia Centrală, în domeniile furnizării apei potabile, reciclării apelor uzate, dimensiunea economică a politicilor privind apa şi cadrul legal pentru managementul apei.
"Absenţa securităţii apei într-o zonă a lumii poate afecta securitatea întregii planete, pentru că apa ignoră frontierele politice. Cooperarea bilaterală, medierea internaţională, facilitarea, bunele oficii şi dialogul promovate de ONU reprezintă, de aceea, cele mai eficiente metode de a preveni, gestiona şi soluţiona disputele legate de apă. Diplomaţia apei poate juca, de asemenea, un rol cheie, corelând negocierile pe teme de energie, infrastructură şi agricultură, de problematica apei. Nu în ultimul rând, educaţia contribuie la pregătirea unei noi generaţii de lideri, sensibili la problematica protecţiei mediului şi a resurselor de apă", a declarat diplomatul român.
Jinga a mai remarcat şi că lipsa capacităţii instituţionale de a gestiona cursurile de apă folosite în comun de mai multe ţări poate conduce la destabilizarea relaţiilor internaţionale, mai ales că în unele părţi ale lumii, există o lungă istorie a neîncrederii privind utilizarea resurselor comune de apă, între cele mai cunoscute exemple fiind fluviul Nil sau râurile din Iordania.
"Cooperarea bilaterală, medierea internaţională, facilitarea, bunele oficii şi dialogul promovate de ONU reprezintă, de aceea, cele mai eficiente metode de a preveni, gestiona şi soluţiona disputele legate de apă. Diplomaţia apei poate juca, de asemenea, un rol cheie, corelând negocierile pe teme de energie, infrastructură şi agricultură, de problematica apei. Nu în ultimul rând, educaţia contribuie la pregătirea unei noi generaţii de lideri, sensibili la problematica protecţiei mediului şi a resurselor de apă", a mai spus diplomatul român.
