Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a identificat, în primele şase luni din 2017, alte circa 3.840 hectare de păduri virgine şi cvasivirgine, pentru care solicită înscrierea în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, a anunţat instituţia într-un comunicat de presă, transmisAGERPRES.
Conform datelor centralizate, din totalul raportat, 2.996,38 hectare sunt păduri virgine şi 844,08 hectare păduri cvasivirgine.
În acest context, cea mai mare suprafaţă de păduri virgine a fost identificată la Ocolul Silvic Arpaţu din judeţul Sibiu, respectiv 1.757,71 hectare. Urmează, cu 1.063 hectare, Ocolul Silvic Strâmbu Băiuşi din judeţul Maramureş şi cu 175,67 hectare Ocolul Silvic Tarniţa din judeţul Mehedinţi.
În acelaşi timp, în categoria pădurilor cvasivirgine, cea mai mare întindere (633,21 hectare) a fost identificată în judeţul Maramureş, pe raza ocoalelor silvice Groşii Ţibleşului, Mara şi Strâmbu Băiuşi. De asemenea, alte 58,33 hectare sunt semnalate în judeţul Caraş-Severin (Ocolul Silvic Berzeasca), 87,41 hectare în judeţul Hunedoara (pe raza Ocolului Silvic Geoagiu) şi 65,13 hectare în judeţul Neamţ (la Ocolul Silvic Pipirig).
Primele 9.983 de hectare de păduri virgine şi cvasivirgine, suprafeţe aflate în proprietatea publică a statului, au fost identificate deja de Romsilva în cursul anului trecut, acestea fiind incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine.
Recent, Regia Naţională a Pădurilor — Romsilva, Ministerul Apelor şi Pădurilor, împreună cu organizaţiile WWF România şi Greenpeace România, au reuşit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine şi seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului şi administrate de Romsilva.
Cele şapte situri aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Naţional Domogled — Valea Cernei, cu o suprafaţă de 10.321,7 hectare, în Parcul Naţional Semenic — Cheile Caraşului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Naţional Cheile Nerei — Beuşniţa, 4.294,2 de hectare, în Parcul Naţional Cozia, cu 3.411,1 hectare, şi trei alte situri, Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groşii Ţibleşului, de 346,3 hectare, şi codrii Strâmbu-Băiuţi, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat şi Codrul secular Şinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Şinca din judeţul Braşov.
În luna iulie 2016, Ministerul Mediului anunţa apariţia Catalogului Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România. Conform Ordinului de ministru emis la vremea respectivă, constituirea şi actualizarea permanentă a catalogului se face de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, un astfel de document fiind de interes public, şi se publică pe pagina de internet a respectivei entităţi.
Studiul pentru includerea în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine din România este elaborat de către specialişti, care trebuie să îndeplinească una dintre următoarele condiţii: să aibă studii superioare în domeniul ştiinţelor naturii — silvicultură, ecologie, biologie, cu experienţă de minimum 5 ani în domeniu şi să fie atestaţi ca şef de proiect în amenajarea pădurilor sau persoană atestată în domeniul protecţiei mediului pentru evaluări de mediu; cercetător ştiinţific gradul III în domeniul ştiinţelor naturii — silvicultură, ecologie, biologie; să fie cadru didactic în universităţi cu specializări în domeniul silviculturii, ecologiei şi biologiei.
Rezultatele studiilor se depun anual, în original şi în format electronic, la structurile teritoriale de specialitate ale autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în perioada 1 martie — 30 septembrie.
Romsilva administrează, în prezent, 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului şi 22 de parcuri naţionale şi naturale.
Potrivit datelor Regiei, în România se estimează că sunt în jur de 200.000 — 300.000 de hectare cu păduri virgine, suprafeţe care trebuie, însă, verificate prin prisma indicatorilor stabiliţi de către autoritate.
