Creşterea aportului de fibre vegetale ar putea reprezenta o metodă simplă şi eficientă pentru prevenirea şi chiar inversarea bolii hepatice asociate disfuncţiei metabolice (MASLD), cunoscută anterior ca boala ficatului gras non-alcoolic, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea California, Irvine (UC Irvine), citat de news.ro.
Cercetătorii au descoperit că o fibră naturală prezentă în numeroase legume poate modifica compoziţia bacteriilor intestinale într-un mod care protejează ficatul de efectele nocive ale fructozei, un zahăr frecvent consumat în alimentaţia modernă. Studiul, publicat în revista Nature Metabolism, arată că inulina favorizează activitatea bacteriilor intestinale care utilizează fructoza înainte ca aceasta să fie absorbită şi să ajungă la ficat. Astfel, se reduce acumularea de grăsimi la nivel hepatic şi riscul de rezistenţă la insulină, doi factori cheie ai sindromului metabolic.
Dr. Cholsoon Jang, coordonatorul studiului şi profesor la Facultatea de Medicină UC Irvine, a explicat că suplimentarea dietei cu inulină, o fibră naturală prezentă în legume precum ceapa, usturoiul şi cicoarea, modifică favorabil microbiota intestinală, determinând bacteriile să metabolizeze o parte semnificativă din fructoză înainte ca aceasta să ajungă în circulaţia sanguină.
Modificările produse de inulină în microbiota intestinală reduc efectele dăunătoare ale fructozei asupra ficatului, prevenind inflamaţia şi acumularea de grăsimi. În acelaşi timp, inulina stimulează producţia de antioxidanţi endogeni, care protejează celulele hepatice.
Rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra rolului microbiomului intestinal în menţinerea sănătăţii metabolice şi evidenţiază potenţialul intervenţiilor alimentare în prevenirea bolilor hepatice. Studiul a inclus şi persoane cu greutate normală, la care tulburările metabolice pot trece neobservate în stadiile incipiente.
Analizele au arătat că inulina stimulează degradarea fructozei în intestinul subţire, reducând trecerea acesteia către ficat. Acest mecanism limitează producerea de grăsimi noi şi favorizează sinteza unor aminoacizi esenţiali pentru formarea glutationului, principalul antioxidant al ficatului. Prin acest efect complex, se reduce stresul oxidativ şi se protejează funcţia hepatică.
Autorii studiului consideră că aceste descoperiri pot duce la dezvoltarea unor noi strategii de medicină preventivă bazate pe alimentaţie personalizată. Echipa intenţionează să analizeze în continuare modul în care şi alte tipuri de fibre influenţează metabolismul fructozei şi riscul de afecţiuni precum obezitatea, diabetul de tip 2 sau cancerul hepatic.
Dr. Jang a subliniat că identificarea bacteriilor şi a căilor metabolice implicate în procesarea fructozei permite conceperea unor abordări nutriţionale personalizate, adaptate fiecărui individ. Menţinerea unui aport adecvat de fibre vegetale este esenţială pentru sănătatea metabolică şi hepatică, iar într-o alimentaţie dominată de produse ultraprocesate şi bogate în zahăr, revenirea la o dietă naturală, bazată pe legume şi fibre, poate deveni un instrument important în prevenirea bolilor cronice. (sursa stiripesurse.ro)
