02 MAI 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
The Washington Times: România are în vedere legalizarea mitei, pentru a ţine medicii în ţară
The Washington Times: România are în vedere legalizarea mitei, pentru a ţine medicii în ţară

Liderii români cred că au găsit o soluţie la salariile mici şi la corupţia care alungă medicii din această ţară săracă din Europa de Est: legalizarea mitei. Între o serie de propuneri vehiculate de prim-ministrul Victor Ponta pentru a îmbunătăţi calitatea sistemului medical românesc, legalizarea mitei ar interzice medicilor să asigure servicii condiţionate de bani în plus, dar le-ar permite să accepte „cadouri” după tratarea pacienţilor, cu condiţia să îşi declare veniturile pentru impozitare. „Mai bine aşa, decât să anchetăm toţi medicii, prefer să le facem cunoscut ce este sancţionat şi ce nu”, a declarat Ponta într-un interviu recent la un post tv românesc.

Propunerea este cel mai recent efort de combatere a corupţiei care a înflorit în România de la căderea comunismului. Noua atitudine ar putea fi caracterizată aşa: Dacă nu puteţi învinge corupţia, legalizaţi-o! Ponta însuşi are un proces pentru acuzaţii de fals, spălare de bani şi evaziune fiscală. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, el însuşi chirurg, a fost suspendat din funcţie în această lună, după ce a fost arestat sub acuzaţia de luare de mită pentru contracte cu municipalitatea. Fostul prim-ministru Adrian Năstase şi-a ispăşit pedeapsa cu închisoarea anul trecut, după o detenţie de 500 de zile pentru luare de mită, şantaj şi finanţarea campaniei sale electorale. În luna februarie, respectatul site de ştiri românesc Gândul a constatat că 52 dintr-un total de 564 de parlamentari – aproape unul din 10 – au fost fie condamnaţi, fie cercetaţi pentru corupţie, sau au fost acuzaţi de conflict de interese. Mita, adesea menţionată ca „plicul”, este deosebit de răspândită în sistemul sanitar românesc. Un medic câştigă circa 369 de doalri pe lună, mai puţin decât salariul mediu pe ţară, de 398 de dolari, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Aproximativ 28 la sută dintre români au declarat că au dat mită la medici, comparativ cu o medie de 5 la sută în celelalte 27 de ţări ale Uniunii Europene, potrivit unui studiu Eurobarometru pe 2013. „Ar fi complet deplasat să susţinem că „plicul” nu a existat în viaţa noastră”, a declarat Florin Chirculescu, şeful secţiei de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. „Să nu fim ipocriţi!” Dr. Chirculescu a recunoscut că a luat mită până în luna august, când Înalta Curte de Justiţie a ţării a decis că medicii sunt funcţionari publici şi nu pot accepta mita. Condamnările pentru mită sunt de la doi până la şapte ani de închisoare, dar puţini medici, sau deloc, nu sunt trimişi în judecată. Cele câteva urmărirea penale contra unor medici ilustrează disperarea lor. La începutul acestui an, anchetatorii anticorupţie din România l-au inculpat pe dr. Csiki Csongor, un medic oncolog din oraşul Miercurea Ciuc, în baza acuzaţiilor de luare de mită de 13 dolari, pentru consultaţii şi reţete. Cu toate acestea, mulţi medici români sunt îngroziţi de perspectiva legalizării mitei. Elena Copaciu, anesezist la Spitalul Universitar de Urgenţă, a lansat pe Facebook un grup de opoziţie la ideea lui Ponta. Cei 33.000 de membri ai grupului cred că guvernul ar trebui să reformeze sistemul medical, nu să instituţionalizeze îngrijiri medicale pe piaţa neagră, a spus dr Copaciu. „O astfel de propunere este inacceptabilă şi profund nedemocratică”, a spus ea.

 

O treime din doctori au plecat din ţară

 

Ponta a mărit, de asemenea, salariile medicilor cu 25 la sută, joi, ca parte a reformelor sale. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a propus ca medicii să lucreze în plus, pentru a-şi suplimenta veniturile. „Medicii şi personalul medical pot lucra în sistemul de stat după program, folosind infrastructura spitalului, astfel încât să poată obţine venituri suplimentare impozitate, şi la fel şi echipele lor”, a spus Bănicioiu într-un e-mail pentru The Washington Times. Dr. Chirculescu se îndoieşte aceste măsuri vor fi de ajuns. „Nu ştiu dacă această creştere mai mult decât modestă oferită de guvern va acoperi lipsa plicului”, a spus el. Corupţia este un simptom al altor probleme din sistemul medical românesc, a declarat Nistor Călin, procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a guvernului român. „Ea mai înseamnă achiziţii la preţuri umflate, rambursări ilegale de medicamente, spaţii neigienice în spitale şi, nu în ultimul rând, o populaţie bolnavă”, a spus el, menţionând că bugetul sănătăţii a crescut anual, fără a se constata o îmbunătăţire a sănătăţii.

Situaţia îi determină pe medici să plece masiv din România. Mai mult de 7.000 de medici, o treime din total, au părăsit ţara în 2011 şi 2012, în conformitate cu Colegiul Medicilor. Potrivit normelor UE le este mai uşor să îşi găsească locuri de muncă în ţările bogate, cum ar fi Marea Britanie, Franţa şi Germania, unde medicii sunt obligaţi să aibă grijă de populaţii îmbătrânite. Laura Ştefan, analist la Forum Expert, a declarat că propunerea lui Ponta reflectă modul în care guvernul a capitulat în faţa corupţiei, mai degrabă decât să continue reformer autentice. Luarea de mită legalizată în medicină s-ar putea răspândi în restul economiei, a spus ea. Exodul medicilor a adus influenţă profesioniştilor din domeniul medical românesc în a face lobby pe lângă guvern pentru legalizarea mitei şi creşterea veniturilor lor, dar şi alte profesii ar putea aduce acelaşi argument, a spus ea. „De ce este în regulă ca un medic să accepte mita, şi un profesor nu?”, a spus dna Ştefan.

Un medic român care a găsit de lucru în Bielefeld, Germania, după ce şi-a încheiat rezidenţiatul, a spus că a plecat de acasă în această vară pentru o serie de motive. Salariul ei lunar, care ar fi fost de 330 de dolari în România, a fost doar unul dintre motive, a spus dr Mihaela, care a cerut să fie identificată cu un pseudonim. „Sala de operaţii era de fapt o cameră mică, cu un pat murdar, unde toată lumea folosea aceeaşi încălţăminte ca afară”, a spus ea. „Multă mizerie. Asistentele furau produsele de igienă şi hrana pentru pacienţi. La fel era în toate spitalele în care m-am dus, pentru că am lucrat în spitale diferite în timpul rezidenţiatului”. Germania a primit-o cu braţele deschise. „Deficitul de medici este mare aici, şi ei doresc români, deoarece sunt harnici”, a spus ea. „Este plin de români”. 


Articole înrudite