26 APRILIE 2024 - Monitorul de Galați - Ediție regională de sud-est Galați Brăila Buzău Constanța Tulcea Vrancea
Modifică setările cookie-urilor
Monitorul de Galati iOS App Monitorul de Galati Android Google Play App
Consilierii judeţeni USL au solicitat organizarea unei şedinţe extraordinare, care va avea loc astăzi. Cele 9 puncte de pe ordinea de zi (inclusiv cel privind rapoartele, informările, întrebările, interpelările şi diversele) creioanează două tabere.
Propunerile consilierilor USL
Pe de o parte se află solicitările consilierilor USL, pe de cealaltă, ale preşedintelui CJ. Consilierii USL revin cu solicitările legate de modificarea bugetului: acordarea unor sume de bani de la modernizarea infrastructurii de drumuri judeţene spre cele comunale; alocarea unor sume doar pentru primăriile conduse de primari USL, cele PDL fiind complet excluse de la împărţire; direcţionarea unor sume exclusiv bisericilor, în detrimentul activităţilor pe care le desfăşoară instituţiile de cultură de la nivelul judeţului. Reamintim că în ultima perioadă, timp în care judeţul nostru a fost unul dominat de influenţa efectelor codului portocaliu specific iernii, consilierii USL au încercat să îşi impună proiectele, aducând în mass-media detalii prin care au încercat să forţeze mâna prefectului să acorde girul pentru acestea. Ameninţările legate de condiţiile meteo erau prioritare şi au învins în faţa presiunilor aleşilor.
Consilierii USL mai propun un punct legat de structura reţelei şcolare de învăţământ special liceal şi post liceal, iar cel de-al treilea priveşte mult disputata chestiune a apartamentelor de serviciu ale judeţului. Conform deciziei instanţei, acestea trebuie vândute la preţurile stabilite de evaluatori iar consilierii USL cer ca vânzările să se desfăşoare pornind de la preţul de deviz al acestor apartamente. Decizia instanţei este executorie iar dezbaterea pe acest subiect este tardivă. Neexecutarea deciziei instanţei până la termenul limită va genera plata unor penalităţi aplicată tuturor locuitorilor judeţului. În traducere liberă, consilierii judeţeni se vor certa, iar noi, contribuabilii, vom scoate bani din buzunare pentru cheful lor de arţag.
Propunerile preşedintelui CJ
De cealaltă parte se află propunerile preşedintelui CJ, care readuce în atenţia CJ patru dintre cele şapte propuneri ce implică finanţări europene, picate de consilieri la şedinţa anterioară. Cele 4 proiecte reprezintă punctele asupra cărora consilierii USL au convenit, absenţa celorlaltor 3 însemnând decizia acestora de a nu le trece. Printre acestea se află două proiecte vizând modernizarea căilor de acces ale Spitalului Judeţean. Realizarea proiectului ar genera inclusiv îmbunătăţirea gradului izolării termice de la UPU, unde medici şi pacienţi deopotrivă îngheaţă iarna iar vara riscă să moară efectiv din cauza caniculei. În plus, accesul vizitatorilor în perioada orelor alocate vizitelor ar genera scăderea riscului de transmitere a unor virusuri, bacterii, aduse în prezent de vizitatorii externi, în cadrul spitalului. Un alt proiect respins de consilierii USL este unul transfrontalier, ce ar fi constituit un sprijin real pentru români în general şi în special pentru jurnaliştii români din Ucraina şi Moldova.
Inclusiv românii din Moldova şi Ucraina cad în războiul USL vs. Chebac
Românii din Ucraina şi Moldova se confruntă adesea cu abuzuri din partea rusofililor, ce pornesc de la încercarea cetăţenilor cu origini materne româneşti de a menţine identitatea românească a comunităţilor respective. De multe ori acţiunile de promovare culturală au fost brutal anulate şi au fost comise abuzuri chiar asupra jurnaliştilor din România care se deplasau pentru a prezenta propriului public acţiunile românilor din acele zone. De asemenea, abuzurile contorizate în morţi de către aparatul de represiune al lui Voronin ar fi putut fi mult mai redus dacă jurnaliştii locali s-ar fi putut afla într-o legătură mult mai rapidă cu cei din România. Din aceste considerente, jurnaliştii de pe acestă parte a Prutului, din judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, reuniţi în cadrul „Societăţii Jurnaliştilor Dunărea de Jos”, consideră drept o datorie sacră realizarea acestui proiect. Deci motivaţia materială de a avea un birou şi câteva calculatoare este pur şi simplu ridicolă, fără vreo legătură cu scopul nobil şi sentimentul datoriei resimţite de jurnaliştii români, ce au stat la baza iniţierii poriectului. În supărarea lor, însă, consilierii judeţeni USL nu au avut forţa să se aplece cu adevărat asupra acestui proiect, pentru a-i îneţelege oportunitatea. Dimpotrivă, USL reproşează pe căi neoficiale jurnaliştilor că obrăznicia ce reiese din materialele presei locale, şi chiar în unele ale presei centrale, privind modul în care le-au fost redate apariţiile publice, i-ar leza, motiv pentru care consilierii consideră că astfel ar pedepsi presa gălăţeană.
Războiul distruge tot iar pacea clădeşte
Poate, cu ocazia acestei şedinţe extraordinare, exprimarea divergenţelor dintre tabăra majoritară a consilierilor USL, care poartă de ceva vreme un război cu preşedintele CJ, nu se va mai lăsa cu punerea efectivă în pericol a vieţii şi integrităţii corporale a jurnaliştilor. Reamintim că, la şedinţa anterioară, consilierul PSD dr. Nicolae Bacalbaşa, care lua cuvântul în mod repetat, fără a se înscrie la cuvânt, conform uzanţelor, într-una dintre intervenţiile sale intempestive a reuşit, în ridicare, să îşi proiecteze scaunul spre auditoriu. Scaunul a lovit trepiedul unei camere de luat vederi. Jurnaliştii din zonă au reacţionat instinctiv şi unul dintre ei a prins trepiedul iar vecinul, camera de luat vederi. Din fericire, incidentul nu s-a finalizat atunci cu rănirea cuiva sau deteriorarea aparaturii de lucru a jurnaliştilor. Oricât de mult ne-ar plăcea audienţa pe care o fac întâmplările condimentate, preferăm integritatea fizică a colegilor noştri, precum şi păstrarea în condiţii de funcţionare a aparaturii de lucru.
Poate că soluţia dialogului civilizat, fără patimi ce ne aprind excesiv, ar fi benefică întregii comunităţi, precum şi partenerilor cărora le-am promis să le împărtăşim din experienţa aderării noastre la UE, spre care aspiră şi ei, ca şi noi odinioară.


Articole înrudite