Secretarul de stat Mihai Capră, coordonatorul lucrărilor de apărare contra inundaţiilor ce ne-au ameninţat în vară, prefecţii, primarii, preşedinţii CJ-urilor Galaţiului, Brăilei şi Tulcei, precum şi oficili din ministerul mediului, de la Apele Române ş.a. s-au întâlnit ieri la Galaţi pentru a relua tema măsurilor de prevenire a inundaţiilor.
Dan Cârlan, din cadrul Ministerului Mediului, a precizat că în prezent se lucrează la realizarea unei strategii a Dunării. În acest stadiu se fac măsurători, fotografii tehnice precise, pentru ca apoi să se analizeze „matematic” soluţiile. Se va lua în considerare nivelul investiţiilor necesare în raport cu pierderile economice care ar putea avea loc, astfel încât să fie aleasă decizia optimă, care ţine de strategia naţională. Practic 15% dintre terenurile vor fi redate Dunării, iar alte 40% vor face parte din cele în care se vor crea poldere în cazul ameninţării inundaţiilor. Dan Cârlan a precizat: „Aici, astăzi, la Galaţi, discutăm despre probleme punctuale, o abordare integrată pe întreg parcursul românesc al Dunării, (...) astfel încât să nu mai ajungem în situaţie de criză. (...) Se lucrează intens pentru finalizarea acelor studii care ne vor spune ce măsuri trebuie să luăm integrat pe tot parcursul românesc al Dunării, dar şi al afluenţilor Siret şi Prut. (...) Soluţia va fi una echilibrată. Vom analiza toate acele suprafeţe care au fost luate Dunării”.
Până în luna mai se vor centraliza toate datele tehnice, pe baza cărora vor fi creionate mai multe scenarii. Acestea vor fi prezentate ulterior în cadrul unei dezbateri publice la care vor participa autorităţile, jurnaliştii şi societatea civilă din toate cele trei judeţe, astfel încât să se ajungă la un punct de vedere comun, ce va conta în decizia finală. „Vom căuta să obţinem un raport optim între costuri şi beneficii”, a mai adăugat oficialul.
Dan Cârlan a menţionat că în cadrul managementului de apărare contra inundaţiilor de la nivel naţional au fost incluse atât măsuri exacte ce presupun investiţii pe termen scurt, cât şi unele ce se vor derula pe parcursul a peste 20 de ani. Iar 2010 a fost unul cu investiţii masive de acest gen, în ciuda crizei economice, iar pentru 2011 se va continua aceeaşi politică, prin alocarea deja din bugetul de stat a circa 600 milioane de euro pentru lucrări de apărare contra inundaţiilor. Se află în lucru şi un proiect cu finanţare europeană în cadrul căruia vor fi întocmite hărţi de inundabilitate ale Dunării „Danube flat risk” (6,5 milioane de euro) ce vizează întregul bazin hidrografic al Dunării, la care participă 20 de parteneri.
Investiţiile de acest tip s-au localizat în judeţul nostru la Bădălan (Brateşul de Jos şi Sus), la Giurgiuleşti (Prutul Inferior) iar cea mai recentă a început în acest an, la digul de la Siret, fiind o investiţie eşalonată pe doi ani).
Dan Cârlan, din cadrul Ministerului Mediului, a precizat că în prezent se lucrează la realizarea unei strategii a Dunării. În acest stadiu se fac măsurători, fotografii tehnice precise, pentru ca apoi să se analizeze „matematic” soluţiile. Se va lua în considerare nivelul investiţiilor necesare în raport cu pierderile economice care ar putea avea loc, astfel încât să fie aleasă decizia optimă, care ţine de strategia naţională. Practic 15% dintre terenurile vor fi redate Dunării, iar alte 40% vor face parte din cele în care se vor crea poldere în cazul ameninţării inundaţiilor. Dan Cârlan a precizat: „Aici, astăzi, la Galaţi, discutăm despre probleme punctuale, o abordare integrată pe întreg parcursul românesc al Dunării, (...) astfel încât să nu mai ajungem în situaţie de criză. (...) Se lucrează intens pentru finalizarea acelor studii care ne vor spune ce măsuri trebuie să luăm integrat pe tot parcursul românesc al Dunării, dar şi al afluenţilor Siret şi Prut. (...) Soluţia va fi una echilibrată. Vom analiza toate acele suprafeţe care au fost luate Dunării”.
Până în luna mai se vor centraliza toate datele tehnice, pe baza cărora vor fi creionate mai multe scenarii. Acestea vor fi prezentate ulterior în cadrul unei dezbateri publice la care vor participa autorităţile, jurnaliştii şi societatea civilă din toate cele trei judeţe, astfel încât să se ajungă la un punct de vedere comun, ce va conta în decizia finală. „Vom căuta să obţinem un raport optim între costuri şi beneficii”, a mai adăugat oficialul.
Dan Cârlan a menţionat că în cadrul managementului de apărare contra inundaţiilor de la nivel naţional au fost incluse atât măsuri exacte ce presupun investiţii pe termen scurt, cât şi unele ce se vor derula pe parcursul a peste 20 de ani. Iar 2010 a fost unul cu investiţii masive de acest gen, în ciuda crizei economice, iar pentru 2011 se va continua aceeaşi politică, prin alocarea deja din bugetul de stat a circa 600 milioane de euro pentru lucrări de apărare contra inundaţiilor. Se află în lucru şi un proiect cu finanţare europeană în cadrul căruia vor fi întocmite hărţi de inundabilitate ale Dunării „Danube flat risk” (6,5 milioane de euro) ce vizează întregul bazin hidrografic al Dunării, la care participă 20 de parteneri.
Investiţiile de acest tip s-au localizat în judeţul nostru la Bădălan (Brateşul de Jos şi Sus), la Giurgiuleşti (Prutul Inferior) iar cea mai recentă a început în acest an, la digul de la Siret, fiind o investiţie eşalonată pe doi ani).
