Vineri după amiază, sala de spectacole a Teatrului Dramatic a găzduit o dezbatere la care au fost prezenţi liberali vechi precum şi cei veniţi din PDL, jurnalişti şi simpatizanţi ai lui Ciumacenco, poate unii fără carnet de partid, ori carnet de culoare roşie, de ce nu (Ciumacenco a fost un membru de bază al PSD timp de mulţi ani - n.r.) În faţa tuturor, fostul viceprimar din mandatul 2008-2012 şi-a prezentat proiectul de primar al urbei noastre. Galaţiul este văzut de Ciumacenco asemeni unei case unitare, programul fiind structurat pe şapte componente ale unei case, pornind de la fundaţie, unde a fost aşezată educaţia. Apoi au urmat pe rând: pereţii (economia), curtea (mediul şi curăţenia), uşa (cultura), scările (transportul), ferestrele (subiectele sociale) şi acoperişul (viziunea pentru mâine). Dezbaterea a fost structurată în două părţi: cea în care candidatul susţinut de PNL şi-a prezentat cu răbdare fiecare detaliu al celor şapte mari capitole ce-i alcătuiesc programul, precum şi sesiunea de întrebări sau sugestii formulate de colegii săi de partid. Ciumacenco i-a încurajat pe cei care au propuneri să i le comunice pe pagina de Facebook, precum şi pe site-ul de campanie, pentru a fi adăugate la programul său, care, deşi nu se află în forma finală, este amplu şi minuţios detaliat.
Proiectul
Fundaţia priveşte educaţia: înfiinţarea de creşe şi grădiniţe noi pentru acoperirea deficitului actual; eliminarea programului în trei schimburi la şcolile aglomerate şi rezolvarea în circa 4-6-8 ani a programului de învăţământ pentru copii doar de dimineaţă, concomitent cu dezvoltarea programelor afterschool; susţinerea elevilor performeri cu burse, precum şi a cadrelor didactice ai căror elevi sunt olimpici; organizarea de competiţii sportive, precum şi înfiinţarea în fiecare cartier a unui mini-complex sportiv care să includă terenuri de mini-fotbal/ handbal/ baschet/ tenis de câmp şi de masă; organizarea unei olimpiade gălăţene.
Economia se regăseşte în componenta „pereţii casei”. Ciumacenco a punctat necesitatea de a atrage investiţii atât prin proiecte finanţate cu fonduri europene, precum şi atragerea de investiţii care să genereze noi locuri de muncă. Proiectele europene pot atrage şi fonduri guvernamentale, astfel încât bugetul oraşului să fie mărit considerabil. Aşa au fost dezvoltate oraşele din Ardeal. La acest capitol au venit propuneri în partea de dezbateri. Ideea organizării de licitaţii pentru investiţii în locul practicii încredinţărilor directe a fost formulată de copreşedintele Doruleţ Resmeriţă, în opinia acestuia, Galaţiul fiind în situaţia necesităţii reurbanizării. Este un fapt, după căderea pieţei imobiliare, că multe apartamente ale gălăţenilor care au ales să emigreze au rămas nelocuite, nemaiexistând nici cereri după instalarea crizei economice. “Cred că cei care au condus Galaţiul nu au iubit acest oraş. Iar acum el trebuie repopulat” a punctat Resmeriţă.
A treia componentă se referă la mediul şi curăţenia oraşului – mărirea spaţiilor verzi, prin replantări în cartiere, precum şi mutarea programului de curăţenie al oraşului în tura de noapte, aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate.
Uşa este constituită din cultura oraşului, ceea ce implică reabilitarea obiectivelor istorice lăsate în uitare, obiective care să fie incluse într-un circuit turistic. Este prevăzută crearea unor carduri pentru accesul la obiectivele turistice, gratuit ori cu preţ redus, precum şi accesul la transport gratuit, incluse în card.
Componenta scărilor include transportul. Ciumacenco pledează pentru transport gratuit acordat gălăţenilor. Oraşe care au adoptat măsura şi-au crescut numărul de cetăţeni prin faptul că cei aflaţi în localităţi din apropiere, care lucrau în oraşul cu transportul gratuit, şi-au făcut mutaţie în oraşul respectiv. Deci au plătit apoi taxe şi impozite acolo. Componenta transportului implică benzi unice pentru transportul public, precum şi formarea de treceri subterane ori supraterane în zonele cu risc mare, unde se înregistrează foarte multe accidente.
Ferestrele – subiectele sociale. Aici au fost incluşi tinerii proveniţi din centrele de plasament cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani, copiii cu autism, ADHD, precum şi cu alte deficienţe de învăţare, bătrânii. Iar ca prioritate – acordarea a 3 metri cubi de apă pentru cei debranşaţi de la sistemul de apă rece ca urmare a restanţelor. Sistarea apei pentru o mare parte dintre gălăţenii care fac parte din asociaţii restanţiere poate genera apariţia unor epidemii, întrucât acei oameni nu au cu ce să se spele, să gătească, să îşi spele hainele.
Acoperişul – viziunea pentru mâine include o serie de proiecte de perspectivă: reducerea birocraţiei prin informatizarea serviciilor primăriei precum şi a celor subordonate (un sistem unic integrat ar urma să gestioneze toate categoriile de date); publicarea pe website-ul primăriei a tuturor proprietăţilor; încălzirea asigurată prin microcentrale la care să fie arondaţi toţi consumatorii rămaşi în sistem; înfiinţarea primăriilor de cartier, unde cetăţenii să facă propuneri legate de cartierul lor. Cetăţenii fiecărei zone vor putea decide în ce proiect să fie investiţi un million de lei, anual, propunerile fiind votate şi exprimate prin sondaje de opinie doar de cetăţenii acelui cartier; comasarea tuturor instituţiilor publice din subordine în condiţiile funcţionării într-un sediu nou; reducerea taxelor şi impozitelor pentru cei care şi le plătesc electronic, fiind redusă astfel activitatea celor care lucrează la ghişeu.
Dezbaterea
Ciumacenco a punctat ideea că iluminatul public, care situa Galaţiul în 2012 în topul oraşelor, ca model de bună practică, a devenit în prezent o problemă. Ciumacenco a atras atenţia că porţiuni întregi de pe strada Brăilei nu mai au becuri funcţionale, la fel ca şi cartierele mărginaşe. Şi dacă alte oraşe atrag sume impresionante prin investiţii cu fonduri europene, noi avem problem legate de încălzire, transport şi apă.
Mihai Capră a adus în discuţie ideea dezvoltării zonei metropolitane Galaţi-Brăila, care ar putea deveni realitate, dacă s-ar trece peste orgolii. Ciumacenco a precizat că a fost unul dintre susţinătorii acestui proiect, care ar face din Galaţi şi Brăila cea mai mare aglomerare urbană, ceea ce ar genera prosperitatea economică a întregii zone: “Am fost şi sunt un adept al dezvoltării. Devenim a doua mare aglomerare urbană din România, după Bucureşti. (…) Am fost singurul liant dintre Galaţi şi Brăila. Le-am făcut oamenilor buletine în două week-end-uri. Fostul primar s-a chinuit 8 ani să le facă buletine”.
Una dintre cele mai aplicate intervenţii (din care am redat şi mai sus, n.r.) a fost cea a lui Doruleţ Resmeriţă, aflat în sala Dramaticului. “Primarii Galaţiului, cei după '89, nu au iubit oraşul. Nu s-au născut aici. Nu s-au format aici. Tu ai acest lucru. Te-ai format aici şi te-ai întors aici. Societatea civilă, în afara presei, nu există. Sunt foarte puţine ONG-uri. Oraşul este la pământ. Avem venitul mediu dintre cele mai mici pe cap de locuitor. Galaţiul este un oraş ce trebuie reurbanizat”.
Victor Paul Dobre a precizat în finalul evenimentului: “E prima dată când aud pe cineva vorbind cu dragoste despre Galaţi”.
Ciumacenco a încheiat astfel: “Iubesc Galaţiul foarte mult şi voi face tot ceea ce va fi posibil pentru a readuce Galaţiul în topul oraşelor, ceea ce a fost demult”.
